Indiferent la multipla

 

   Sunt câteva zile de când am venit dintr- o călătorie destul de solicitantă. Lângă locuința mea este un mic bistro. E mereu aglomerat, arareori sunt mese libere. Totuși, eu am o masă rezervată pentru simplul motiv că mi- o trag cu patroana. E o femeie frumoasă, înaltă și subțire și e mereu bine dispusă. De când m- am întors, patroana mă cam ocolește, îmi găsesc masa ocupată și pe ea uitându - se după ultimii nori alungați de lună. Își revine când vede cum din buzunar îmi răsare, telescopică, nuiaua.
Își scoate șorțul ei violet, își desface părul lung și văluros pe umeri, își pune la loc inelele cu peruzea, mă cheamă în interior și mă sărută pasional. Dulceața gustului e numai a mea. Îi simt aroma de măceșe amestecată cu ruj până la prima gură de cafea.
Plec în seara asta spre ea. Ajung aproape și îmi dau seama că mi- am uitat acasă nuiaua. La colțul bistro- ului, o parașută călare îmi  îmbrobodea patroana.  Atârnat de oblâncul calului, ținea un arc cu săgeți. Mă apropii încet de cal și îi iau o săgeată din tolbă. Curvele se hlizeau la o poză din telefon. Niciuna nu e pe fază la trecerea mea prin fața lor. Intru în bar. Mesele ocupate, full.
Mă așez la o masă unde stăteau câteva adolescente încălzite de tequilla. Înfig săgeata în masă și fug toate ca toantele.
Stau liniștit și îmi beau cafeaua. Plătesc și poșirca fetelor. După o oră apare și frumoasa mea, cu șorțul pus aiurea, ciufulită și cu rujul întins pe toată fața. Mă apucă toți dracii! Mă ridic și plec. Se uită după mine ca o castană uscată.
Mi se face milă de ea. Scot săgeata din masă și ne înfigem amândoi în ea. 
La difuzorul barului, Joe Dassin murmură:
Et și tu n' existais pas.

Ora de procreație

 Profesorul de biologie:- Astăzi vom învăța despre procreație.

Elevul de a 8 a îndrăgostit de elevul de- a 12 a:- Avem Filosofie!

Profesorul de biologie:- Atunci vom învăța despre procreație la vechii greci.

Elevul de a 12 a îndrăgostit de elevul de a 8 a:- Păi grecii nu au fost tot oameni ca noi toți?

Premianta clasei, îndrăgostită de elevul de-a 12 a:- Nu, ei erau mai mult bărbați. Am văzut într- o pictură de Rafael. 

Profesorul de biologie:- Procreația la vechii greci era ca în orice cuplu. Un centaur se cupla cu o sirenă.

Elevul de- a 8 a, etc.:- Nu vă supărați că întreb, dar ei cum se...știți dumneavoastră...se dădeau în bărci?

Premianta clasei, etc...- Vrei să zici în corăbii. Am citit în Iliada că aveau și catalog. Catalogul corăbiilor.

Elevul de-a 12 a, etc.:- Cum să se fută? Prin cordonul ombilical.

De aici expresia strămoșească: - Legați prin cordonul ombilical.

Profesorul de biologie, scotocind prin agendă:- Da, se pare că aveți într-adevăr Filosofie. Scuzați, am încurcat clasa. 

Îmbrățișări

   Trec prin dreptul oglinzii azi dimineață și văd undeva între două coaste, o ditamai vânătaia. Stau o vreme cu ochii- n ceașca de cafea încercând să lămuresc cauza și odată cu ultimul strop îmi amintesc, m- am lăsat îmbrățișat de o curvă care și- a ținut și poșeta la piept când a apucat- o afecțiunea. Mă așez în pat o oră și ceva să mai înmoi catarama cu care îmi apăsase coasta.
Îmi amintesc ușoara îmbrățișare a zeului din vară, amara îmbrățișare a omului din iarnă, dulcea îmbrățișare a copilului din toamnă, tandra îmbrățișare a femeii din primăvară.
Mă ridic să îmi fac un ceai de mușețel, cică vindecă orice durere, îmi imaginez petalele cum mi se așează lin pe oase și mi le răcorește, îmi imaginez polenul galben cum îmi trece prin citoplasme și mi le aurește.
Să îmi fie învățătură de minte!
Plec de acasă pe seară să văd un film. Promisesem stăpânului meu să scriu ceva pe tema asta. Mă îmbrac anevoie, renunț la cămașă, renunț la cravată, renunț la o rigoare numai a mea și petrec nemișcat în singurătate două ore cu ochii și mintea mea. Coasta bolnavă stă liniștită și ea. Când să ies din sală, sare pe mine o parașută din Algeria. Cică e prima din echipă la făcut laba. N-am chef de nicio animală azi în viața mea, dar îmi trage un sărut pe obraz fără să îmi atingă fața. Devin interesat de ea. O iau de braț și plecăm la mine. O las să facă ce vrea, stă pe burtă pe podea și ronțăie bucățele mici de pizza. Mă așez cu greu și eu alături. E liniște aproape de ea. Adorm cu bolboroseala din paharul de cola în urechi. Visez că plouă, gheizere mici se ridică din băltoacele transparente, pline de frunze metalizate.
O simt cum pune o pătură pe mine și iese ușor din casă, trăgând ușa după ea.

Drepturi

 

   Vine o curvă peste mine în timp ce încercam să înnod un șiret. Era rupt în trei locuri și moșmondeam de douăj de minute la el. Intră coarda peste mine, mi- a lungit timpul cu șiretul încă zece minute, a trebuit să- mi schimb dispoziția și să abandonez încordarea mentală și fizică pentru o proastă. Bîiguia ceva că ea se ocupă cu dreptul copiilor la pace, la seceră și ciocan și la ochiul de termopan. Mă uit la ea dublu și îi zic de față cu toată lumea:- Vrei să te sărut cu limba- ntre dinți?
Ea dă un nechezat de zile mari peste starea mea futută deja și zice :- Da!
O iau de braț și ies afară. Ploua torențial. O lipesc de- un plop secular și îi desfac fermoarul de sus până jos, o apuc de- o  țâță și când țipă auuu! îi ating sfârcul cu limba- ntre dinți. Îmi iau tașca și plec.
Am trecut după amiază să revăd mental scena. În locul unde tremura ca varga, din plop atârna verde o frunză ca inima mea.

Anna Karenina, partea a treia, Capitolul 2

 

Cosas de Blanca, Cosas de Negra

    Agafia Mihailovna și- a luxat mâna și a venit un medic să o vadă. Cu ocazia asta, medicul dă peste Serghei, fratele lui Levin și petrec o vreme discutând câte- n lună și stele. În urma discuției, lui Serghei i se face poftă de pește. Mai exact, de pescuit.
Levin ia cabrioleta și îl duce la iaz, unde Serghei petrece o bucată de după- amiază fără să prindă nimic. Levin se plictisește în ultimul hal. Îi stă gândul la pășuni, fânețe, grâu, secară, hrișcă, lucernă, etc. Îl întreabă pe Fomici dacă ar trebui să înceapă sau nu cositul și acesta îi zice că și da și nu, depinde de cum are chef să dea dispoziții stăpânul. Stăpânul cam ar vrea să nu piardă vremea. Nu poți fi și pescar și agricultor în același timp și sub același raport. În plus, pe cărare trec niște căruțe care nu par goale.
*Sunt frumoase descrierile de natură, de peisaje, sunt picturale.
*Sunt interesante emoțiile lui Serghei vis- a- vis de umbre.
*Sunt amuzante analizele pe care Tolstoi le face stărilor de nervi ale lui Levin.

Fidelitate

 Îmi trag pentru o săptămână o gagică numai a mea. Eu al ei, ea a mea, fidelitate maximă. Merg cu ea la film, la restaurant, o duc la concert, ne ținem de mână, dormim în același pat. 

Într-o zi, mai era un pic și se termina săptămâna, ies cu ea la o terasă să bem o cafea. Era seară. La o masă,   vis- a- vis,  stătea una singură. Gagica mea după ce îmi dă două limbi în urechea dreaptă, începe să își schimbe direcția. Mă uit și eu unde se uită ea. Panarama din față își desfăcea piciorele și le forfeca. M- am ridicat nervos. Am chemat taxi- ul și am trimis acasă curva, să fie fidelă cu altcineva.

Pe urmă am agățat panarama, am intrat cu ea în duș și am futut- o până am învinețit- o.  A ieșit forfecată de- a binelea. M- am lecuit de panarame pentru încă o săptămână. Cu ele când ești  fidel, cazi în infidelitate și viceversa. 

Profesorii de igienă și sexul virtual

 Vine unul de- a 6 a la profesorul de igienă și îi zice:- Dacă aș fi întrebat ce prefer: sexul real sau virtual, aș zice că îl prefer pe cel virtual. 

- De ce, întreabă profesorul de igienă?

Elevul:-  Nu trebuie să mă spăl pe dinți .

Profesorul de igienă:- Nu e bine, ori de câte ori ieșim afară, trebuie să ne spălăm pe dinți. 

Elevul de- a 6 a:- Ce înseamnă afară și ce înseamnă să ieșim?

Profesorul de igienă:- Adică ori de câte ori mergem la plimbare.

Elevul de- a 6 a:- Am crezut că vă referiți la când facem caca. 

Profesorul de igienă:- Nu e voie să folosiți cuvinte pornografice.

Elevul de- a 6 a:- Care cuvânt e pornografic? Sex sau virtual?

Profesorul de igienă:- Ambele.

Elevul de- a 6 a:- Atunci cum se zice?  Prefer să mă uit decât să fac, sau invers?

Profesorul de igienă:- Măi, tu câți ani ai?

Elevul de-a 6 a:- 19, să trăiți! Am rămas de două ori repetent și m- au dat la școală de 8 ani. Și de ce vorbiți cu mine urât? De ce îmi ziceți măi? 

Profesorul de igienă:- Atunci pentru tine și caca e pornografic. 

Sunt obosit

 Ieri a plouat toată ziua. M- am uitat la seriale și am citit Mahabharata.

Pe la 6 m- a sunat o pipiță de la Barul din colț. Cică e singură și n- are clienți. Uneori mi- e milă de oameni. Îmi schimb starea când e vorba de milă. Nu mă ține mult, câteva minute până curva vrea să se însoare cu mine. Am mers la bar, am băut un șnaps (bărbasu e neamț și are preferințe naționale), am pus- o să- mi facă muie și, după ce am văzut- o că înșfacă mătura și îmi bagă praf în pahar, i- am tras o carboavă peste șezut. S- a așezat lângă mine și a început să plângă, ba că nu îi mai dă bani de perdele noi, ba că nu îi mai ajunge rujul sau alt boi. M- a apucat din nou mila, abia se oprise ploaia și turna iar cu găleata. Am întins- o pe o masă din cafenea, i- am băgat un deget în cur și am futut- o oră și ceva. 

M- a obosit destul aventura. Venise noaptea, noapte senină, câteva stele pe cer. Prin fața mea a trecut în viteză Audi- ul lui bărbasu. Am plecat la fix, cu alte cuvinte.

Gata, am și eu timp să îmi văd de viața mea. 

Sex în grup pe pedepse

 

Mă așteaptă două coarde la ușă. Una pretinde că îi sunt bărbat, cealaltă îmi zice că îi place grația mea feminină. Mă gândesc dacă să le invit pe amândouă să se fută cu mine sau să le încui în dormitor și să ies la fumat. Orice aș alege, ar fi același lucru. Se uită cu ochi hulpavi la mine. Le chem pe amândouă și le bat.

acest verde nedefinit

Acest verde nedefinit

cu care ochii tăi m- au aiurit

nici iarbă

nici nor

această insultă adusă omului care m- a stăpânit

aceasta vină lipită de brațul meu deja obosit

Când te văd îmbrăcat în el

Îmi vine nu să te atârn de gât

nici să te înșfac pentru un zbor infinit

acest verde cu care mă privești așa de pur

mă face să- ți aplic o ștampilă pe cur.

Mon David

praful din părul tău așteaptă de sute de ani mâna mea

pieptul tău plin de pătratele așteaptă de decenii cifrele mele rotunde

brațele tale cu aripi ascunse în vine

așteaptă de luni culorile mele în stare de crime

sunt în fața ta fără foarfeci și ace

fără pumnale, fără sandale

fără dăltițe, fără batice

sunt în fața ta ca newton

înfundat în iarbă, aștept mărul să- mi cadă în cap. 

My Leo

 luminos 

viguros

tenerific

clar ca rima

confuz ca scrima

blând ca visele mele 

în care vii 

paralel ca prima iubire

perpendicular ca prima despărțire

complet ca androginul lui Platon

normal ca Sonata Lunii

mereu în apărare

mereu așteptat de un alt băiat. 

din motive etice

Azi am renunțat la o lichea. 

Nu poți să nu plângi când te gândești la ea

ochii moi 

privirea rea.

Îmi plăcea de ea.

Am renunțat din motive etice, 

prea îi plăcea grenaul din pieptul meu.

Începuse și să bea.

Azi nu

 Vine una la mine acum ceva vreme

frumoasă ca o crizantemă

Răvășită ca o insectă atinsă prima dată de ploaie 

Încordată ca un satelit prost plasat 

care în loc să supravegheze obiectivele militare

mă supraveghează pe mine când ies la fumat.

 

Vine una la mine înfoiată ca o zmeoaică

fină și catifelată ca o felie de chec numai bine coaptă

numai bine parfumată occidental, firește

vine și îmi zice

 

vreau să te îmbrățișez

vreau să te sărut

vreau să te fut

daca s- ar putea, fix acu

 

Azi nu, îi zic eu

umilit de așa dorință

și plec la fumat.

Noi doi pe scară

 

Azi a venit la mine un soț înșelat. L- am întrebat dacă are studii superioare. S-a uitat la mine transparent și mi- a spus: Da.
-Eu, nu, am zis, bineînțeles, mințind. Toată lumea are azi studii superioare.
Pe urmă a început să plângă și să îmi zică de nevasta- sa că i- a furat amantul.
L- am  apucat de betelia de la pantaloni și l- am tras aproape. Știam că urla în el și conștiința și inconștientul pe aceeași voce, guturală ca a unui dinozaur proaspăt instalat în Jurassic Park, fix pe aleea principală.
M- am aplecat spre șlițul lui. Deja dăduse capul pe spate. I- am rupt nasturul de la pantaloni cu dinții și după ce i- am tras un șut în cur pe scara intelectuală, l- am trimis acasă cu pantalonii în vine.  Nu se vine fără Banchetul la mine! Mi- a dat azi 20 de telefoane. A trebuit să îmi schimb numărul. Tâmpitul!

Nici soție, nici amant! Ce, ai 18 ani?!

Le Dortoir

Vineri, puțin după apus

 Azi m- am cuplat cu una mai mare decât mine cu doi ani. Nu e mare lucru. E cam ca mine de înaltă și poartă încălțăminte scumpă. Zice că oamenii se etichetează întâi după pantofi și după aia după față, coafură sau portofel. Nu prea mă interesează teoriile ei, la mine în dormitor nu se intră nici încălțat, nici etichetat.

Mi- am tras- o cu ea toată noaptea. Ca să îmi revin am băut într- o oră o sticlă întreagă de vin.

Sâmbătă, înainte de trei

Am alungat- o pe cățea! Începuse să muște mâna pe care mai ieri o săruta.

Sunt mahmur și vreau să o iau de la cap, dar cu alta!

Luni dimineață

E o curvă pe strada Șantierului, care umblă zi și noapte la patru ace. Mă întreb dacă are pijama. Mâine merg să verific!

Luni noapte 

Are, dar nu o poartă.  

Am profitat de ocazie, mi- am tras pe mine bluza ei de pijama și am ieșit să cumpăr țigări. Lângă spițerie era o panaramă care fuma cu ochii în tufa de trifoi. M- am apropiat de ea și i- am mirosit ceafa. Mirosea a lapte de cocos! Ce- aș mai fi lăsat parașuta cu pijamaua și aș fi fugit cu panarama! Dar nu m- a lăsat conștiința să fug cu bluza alteia.

Marți, la prânz

Știi că ți- am zis de curva aia care umblă la costum! Am chemat- o azi la mine în atelier. După zece pași era desculță, după 15 renunțase la furou și bikini, după 22 nu mai avea pe ea decât o curea. Am apucat- o de păr și i- am tras o limbă pe gât. Pe urmă i- am mușcat nasul pană mi- am lăsat 10 urme de dinți în el. A fugit cu hainele în brațe pe alee. Când a ajuns aproape de gard, am ajuns- o din urmă, am strâns- o tare la piept, i- am mângâiat omoplatul învinețit și am futut- o toată noaptea. 

Azi a trecut pe stradă fără costum, avea o rochie vaporoasă de in și părul strâns într- un coc rebel. Așa mai da! Trebuia să mă fi prins de anul trecut, mă scutea să înjur de câte ori ajungea în dreptul geamului, de unde mă holbam la tonomatul de cafea.

 

Anna Karenina, partea a treia, Capitolul 1.

 

Serghei Ivanovici Koznîșev este fratele lui Levin, celălalt frate decât Nikolai, iubitul Mariei Nicolaevna, fratele bolnav.
Levin și fratele său Serghei au concepții diferite despre mujici sau altfel spus, despre popor. Sunt ușor de clarificat caracterele lor vis- a- vis de popor prin grila: dacă poporul are vreun efect asupra inimii sau gândirii celor doi. Pentru Serghei, poporul nu are niciun efect, de aceea, Levin îl consideră lipsit de inimă, în timp de Serghei nu înțelege atracția lui Levin pentru mujicii, care dacă ar fi conceptualizați ca popor sau clasă, s- ar cădea în contradicții.  Cum ar zice Pascal, unul are o rațiune a minții, iar celălalt o rațiune a inimii.
Obosit după munca intelectuală din oraș, Serghei vizitează moșia în vară și îi cam stă lui Levin pe cap, care are conștiința propriei gospodării și a superficialității mujicilor față de scopurile sale agricole. De aceea, ori de câte ori Serghei face o pauză de respirație din trăncăneală, Levin aleargă la câmp să împrăștie îngrășăminte, să se ocupe de mașinile agricole sau pur și simplu să supravegheze munca mujicilor, asta dacă nu pune și el mână la treaba care are ritmul rotirii anotimpurilor și nu se termină niciodată, dar dă sens omului sănătos.

Anna Karenina, partea a doua, Capitolul 35

 

Este ultimul capitol din partea a doua a romanului și încheie un episod dureros pentru Kitty, care va pleca de la sanatoriu însănătoșită, însoțită de părinții ei.
Prințul Șcerbațki, o persoană risipitoare și generoasă, o fire amabilă, foarte veselă și cu un caracter puternic, îndrăgostit de Rusia, dă o petrecere de rămas bun, la care invită câțiva nobili ruși, printre care și pe Varenka. Prințul face glume reușite, lumea este bucuroasă și se râde copios. Inclusiv Varenka se amuză. Kitty, în schimb, este pe pătratica neagră a acestui joc de societate. E tensionată și toate gândurile ei se concentrează pe ideea de a fi sincer față de tine, a fi tu însăți, a trăi conform naturii proprii.
Prințul abia așteaptă întoarcerea acasă, în Rusia, unde ceaiul are gust și omul poate trăi detensionat în mediul său familiar. Între Kitty și Varenka are loc o discuție, o ultimă discuție, în care Kitty își exprimă nemulțumirea față de sentimentele prea intense ale pictorului Petrov și față de conflictul pe care l- a generat între el și soția sa, conflict pe care nu l- a dorit și nici nu l- a întreținut. Această lipsă de control în apariția unor sentimente nu îi place și nici nu le înțelege. Pe Varenka a distrat-o atât de mult prințul Șcerbațki încât tratează înflăcărarea lui Kitty în a se apăra de o iubire similară celei dintre Vronski și Anna cu amuzament și oarecare detașare. Își promit să se mai vadă, Varenka o sfătuiește să se mărite că să poată să o viziteze cu prilejul nunții. Kitty afirma că avea de gând să nu se mărite niciodată, dar o va face de dragul ei, ca să se mai poată vedea cel puțin o dată în viață.
Se despart când prințesa Șcerbațki o cheamă să probeze niște mărgele.

Anna Karenina, partea a doua, Capitolul 34

 

Opinii, ierarhii și teorii

Prințul Șcerbațki vine în vizită la sanatoriul german să le vadă pe Kitty și pe soția sa, după ce el însuși fusese într- un concediu la băi. Între el și soția sa există o diferență de opinie vis-a vis de Europa. Soția, de un rang inferior prințului, apreciază ideea de Europa și se simte bine, chiar dacă prezența unor nobili ierarhic superior o intimidează, încearcă să își ascundă identitatea rusă, în schimb, prințului îi place faptul că este rus și nu este foarte încântat de amestecul de nații din casa regală europeană. Ori de câte ori întâlnește un cunoscut cu aceeași mentalitate, este bucuros.
Vizita prințului la sanatoriu pune în atenția cititorului diverse persoane cu care Kitty a interacționat în zilele de tratament, de la madame Stahl, madame Berthe, familia pictorului Petrov până la atât de fascinanta Varenka..
Față de fiecare dintre ei, prințul are atitudini și opinii diferite de ala fiicei, pe unii îi cunoaște de multă vreme, le știe trecutul și reacționează conform rangului, dar și conform ...trecutului. Așa află Kitty despre madame Stahl că nu a fost o femeie frumoasă niciodată, că este o persoană capricioasă și că nu de puține ori se poartă urât cu Varenka, lucru care o face să nu îi mai placă atât de mult de ea. Află, deasemenea, că secta creștină din care face parte este pietismul și că aceasta iubire față de tot ceea ceea ce Dumnezeu ne oferă pe parcursul vieții conține un fel de lipsă de discernământ între bine și rău. Nu te poți bucura de faptul că Dumnezeu îți ia soțul la fel cum te bucuri când nu ți- l ia.
Există în capitol o comparație interesantă și evidentă ca figura de stil. Se compară o rochie frumos aranjată pe pat cu o rochie care atunci când este aruncată în dezordine își pierde strălucirea de rochie de seară. Kitty este cea care face aceasta comparație.
Deasemenea, în roman apare și teoria sfârșitului unei perioade istorice cauzată de perceperea realității că fiind stratificată in cel puțin două: realitatea imperială, o lume ordonată, sănătoasă, echilibrată și veselă, și cea socială, a unei uriașe suferințe fizice a oamenilor veniți din toate colțurile Europei la tratamentul aquatic.
Mă opresc aici. Este un capitol interesant din punct de vedere sociologic. Și psihologic, pentru că accentuează polaritatea afectivă.
Fac și două observații filosofice.
1. Pietismul este religia familiei lui Immanuel Kant, parte din biserica catolică (la fel ca și biserica  dominicană sau franciscană), și pune accent pe moralitate și austeritate.
2. Despre decadență, despre Le fin de siecle sunt multe studii interesante. Unele sunt cele care încearcă să înțeleagă atmosfera istorică în care a trăit și scris Wittgenstein, influențat definitiv de Evanghelia lui Tolstoi ( de interpretarea Evangheliei de acesta), carte pe care o purta zilnic cu el în timpul și după prizonieratul italian în primul război mondial, atunci când concepea Tractatus-ul logico philosophicus.

Vreau o priza!

 Vine Mr Brasil cu brațul încărcat de flori de câmp acasă și mă vede mohorâtă. Îmi zice:- De ce ești așa pleoștită?

eu:- Am constatat că nu prea mai am priză la bărbați.

Dorel:- Poate nu ai fost atentă. Noi doi ce suntem? Femei?

eu:- Nu.

Mr Brasil :- Poate vroiam să - mi măresc aria de interes.

Dorel:- Hai să - i facem rost de un prieten nou! Ce zici de un animal de companie? Poate vrei o broscuță țestoasă? Un peștișor? Un papagal?

eu:- Nu. Nu mă pricep. Aș fi vrut o ființă rațională.

Mr Brasil :- Nu există. Rămân femeile măritate. Vrei să te cuplăm cu una?

eu:- Nu. La ele am priză deja.

Dorel:- Ce zici de psihologul școlii?

Mr Brasil :- Nu, psihologul școlii este împotrivă! În plus, este bărbat.

eu:- Serios? Nu am observat.

Dorel:- Altădată să nu te mai uiți numai în sus când îți strecoară limba printre dinți. Și dă și tu o vază, nu mă ține cu brațul plin de nemuritoare, mai am și altceva de făcut decât să - mi măresc masa musculară!

eu, mai bine dispusă:- Bine. Ce m - aș face fără voi! Faza asta cu psihologul școlii chiar e o știre interesantă. Bine că mi- ai zis, am și eu pe cine să trimit după un prelungitor data viitoare.

Dorel:- Hai că mă duc să mănânc ceva, cu voi stau flămând toată ziua.