- Nu.
- Burniţează.
-Şi ce-i cu asta?
-E o ploaie de meteoriţi.
-De unde ştii?
-Totul e maro şi înecăcios.
- Doar maro.
- Uite-l pe Stevie Wonder!
- Unde?
- Acolo, la Ovisim. Cumpără ulei de măsline.
- Nu e ulei de măsline, e bere.
- Dar arată că uleiul.
-Zici asta fiindcă nu te pricepi.
-Parcă s-a mai tuns.
-Da, îi stă bine. Prea era ca o halbă revărsată.
-Hai să-l întreb o chestie.
-Ce chestie?
-Las că auzi imediat.
-Salut, Stevie.
-Salut, Dorel.
-Cum se cheamă noul tău album?
-I feel better in this place.
-Ne cînţi ceva?
-Nimănui nu-i place prea mult propria muzică
Mai ales dacă nu te vizitează turistul acela
Cu plete de aur şi ochii de cîmpie solară
El vine cu ultima notă
El aduce refrenul
Fredonezi şi tu, şi el şi noi,
Toţi Fredonăm! Freedom!
Sfîrşitul povestirii Naplanul roz, povestire scrisă la propunerea colegei mele de serviciu, Luminiţa. Orice asemănare cu personaje reale este întîmplătoare.
