 |
| Tizian- Iisus Hristos binecuvântând |
”1.2.2 LEGEA PARTICIPAŢIEI
Studiind observaţiile acelora care au trăit mult timp printre populaţiile primitive, pentru a aduce la un principiu comun o mulţime de fapte inexplicabile, notate de observatori, Levy-Bruh enunţă aşa-numita lege a participației, după care lucrurile şi fenomenele nu sînt legate între ele, ca să spunem aşa, numai colateral, ci şi prin participarea lor la un element comun invizibil care se reflectă în reprezentările colective.
Pentru a lămuri mai bine ce înţelege autorul prin legea participației, vom da un exemplu:
În centrul Braziliei există un trib de indieni care se numeşte Bororo. În aceeaşi regiune trăieşte şi o specie de papagali numiţi Arara. Exploratorii au fost extrem de surprinşi cînd au constatat că aceşti indieni susţin că şi ei sînt Arara. Desigur, s-ar fi putut înţelege, după mentalitatea noastră, că indienii vorbesc într-un mod simbolic, că fac o aluzie la totemul unui trib care leagă "substanţial" pe toţi membrii lui. S-a constatat însă că nu este numai atât; ei afirmă că sînt de fapt, esenţial şi actual, papagali Arara! Cu alte cuvinte, un individ din acest trib pretinde că el este în mod real ceea ce este, dar că el este în mod tot atît de real şi altceva, anume papagalul Arara. Acest mod de a concepe relaţiile logice dintre lucruri nu poate să se bazeze pe principiul identităţii sau al contradicţiei. Atunci care este legea logică ce determină mintea primitivului să facă aceste legături bizare? Levy-Bruhl explică asemenea legături, după cum am văzut, prin legea participaţiei pe care o enunţă în Les fonctions mentales dans les societes inferieures astfel: "În reprezentările colective ale mentalităţii primitive, obiectele, fiinţele, fenomenele pot fi, într-un mod de neânţeles pentru noi, în acelaşi timp ele însele şi altceva decât ele însele".
( Fragment din Anton Dumitriu, Istoria Logicii”)
