Povestesc doar o scenă
El în birou, la el în birou, face sex cu nevasta. Amanta e în debara ascultă, își imaginează, suportă scena.
Nevasta:- Vrei sa ne salvăm căsnicia?
El:-Da.
Nu vedem scena de sex, ci doar nevasta în fustă office și cu dantelă alb-negru pe bust.
Nici goliciuni, nici urlete, răcnete, plânsete sau alte sunete de oameni nebuni. Regizorul controlează perfect atmosfera.
După, nevasta pleacă, ar mai sta, dar el are treabă, dosare, chestii, serviciu. Nu mai vrea nici vita cu broccoli, nici al doilea act, ca mai toată lumea îndrăgostită lulea și care vrea să își salveze căsnicia.
Scapă în final de ea.
Deschide debaraua.
Aici nu mai știu exact dacă el îi deschide sau când aude că s-a încuiat ușa de la birou, amanta îndrăznește.
Iese din birou în furou. Roșu aprins, șifonată , plânsă, stresată.
-Nu mai vreau să te văd în viața mea!
El capitulează. Își dă seama că e imoral să alerge după ea, să o ia în brațe, să îi potolească starea. Nu se poate, îl vede toată lumea! Îl văd salariații, poate portarul, poate chiar nevasta care s-a oprit să mai sporovăiască satisfăcută cu secretarul....Chestiile astea nu sunt propriu zis în film, dar ne putem imagina ca să îi justificăm și lui cumva faza cu morala.
După ce ambele femei pleacă, el rămâne pe scări cu ochii în gol. Dezastru interior!
.....
Nevasta ajunge acasă, apartamentul lor perfect renovat, complet mobilat. Ei nu îi mai rămâne decât să pună niște poze cu ei doi, poze tipice de cuplu, ei îmbrățișați, în vacanță, uniți ca frații.
......
El, pe scări -dezastru interior!
Aici am ajuns cu filmul.
Bine, mai sunt două scene cu două tipe. Și cu ce mai face amanta după ce a plecat de la el.
Scena cu tipa cu ochii verzi, care îl place pe unul urât, prieten cu altul care are un bar. Ăsta cu barul începe să se îndrăgostească de tipa cu ochii verzi după ce tocmai i-a dat papucii.
Amanta tipului însurat încearcă să își revină după scena cu debaraua și se repede in tipul de care tocmai se decuplase în timp ce se îndrăgostea de tipul însurat. Acceptă să își petreacă noaptea cu el.
Nu vedem scena, dar observăm că el doarme dus, cu picioarele păroase puse peste ea. Ea se uită în gol. Dezastru interior! Pentru spectator: dezastru exterior!
A treia tipă, Jennifer Ariston, are pe unul- Ben Affleck - cu care e de mulți ani, 7 sau 8 și ăsta nu o cere de nevastă. Îi bătuse apropouri, îi spusese și de-a dreptul, îi face și o scenă cu plânsete și acuze, degeaba, ăsta își menține credința în concubinaj. Până la urmă e nevoită să îl părăsească. Dar i se îmbolnăvește tatăl, face un preinfarct. Casa e plina de bărbați, dar au treburile lor- meciuri, gaminguri și alte alea ca în orice rețea condusă de când e lumea, patriarhal.
Tipa, Jennifer Ariston, face mâncare, cară farfurii goale, se enervează că nu mai e hârtie igienică, în sfârșit, încearcă să mențină nivelul de civilizație în familie, dar observăm că e pe punctul de a ceda nervos. Aici apare ceea ce în teatru se numește Deus ex machina. Adică Ben Affleck, cu șorțul pus, tocmai terminase de spălat și șters două teancuri de farfurii murdare.
Scena se termină cu happy end- el senin, echilibrat, săritor, bărbat de casă, ea de-a dreptul entuziasmată.
......
Filmul se termină cu happy end-, că orice comedie romantica, se cuplează majoritatea între ei, după imaginația regizorului, tipa care îmi place mie rămâne singura, canta într-un bar și se simte bine. Și tipul ăla fain care o placea rămâne singur, nevasta descoperă într-o zi ditamai pachetul de prezervative și divorțează de el.
Deci ideea e că poți face mai multe chestii cu viața ta- poți alege sa fii cu cineva sau poți alege sa nu fii cu cineva.
Mi-ar fi placut ca personajele principale sa fi avut o poveste de iubire mai lunga.
Filmul se cheamă He' s Just Not That In To You
