Dialog între scriitor și personaj pe o temă preferată de scriitor

 

Levin:- Hai să mai împădurim niște dealuri!
Levin:- Cu ce?
Tolstoi:- Cu ceva contra defrișării!
                           *****
Tolstoi, în șaretă cu Levin:
Tolstoi:- Îți plac vacile?
Levin:- Sunt niște animale care mă depășesc.
                            ****
Levin și Tolstoi la cafea
Levin:- Iar am căzut!
Tolstoi:- De pe Bibisica?
Levin:- Nu.
Tolstoi:- De pe Ducipal?
Levin:- Nu, la testul psihologic.
Tolstoi:- De ce? Le- ai spus că ești necăsătorit?
Levin:- Da. I-am spus vechilului și m-a încurajat să mai dau o dată.

Tolstoi;- Și dacă n- ai chef?

Levin:- Atunci plec. 

Tolstoi:-Big Like!

Anna Karenina Partea a doua Capitolul 17

 

Cum e să te însoare prietenii

Capitolul acesta continuă celelalte două capitole anterioare.
Este interesant pentru elevii care- l vor citi pentru că pornește de la operațiile gândirii
În primul rând, Tolstoi face distincții:
1. Distinge între ce înseamnă să fii un bun investitor (Riabinin) în concepția economiștilor capitaliști și ce înseamnă să fii indiferent față de viitor( Stiva)în concepția oricui. Acest fapt îl necăjește pe Levin. Aparent Levin agrează comportamentul boem al lui Stiva, în realitate îl cicălește că nu ia în calcul ideea de viitor (financiar, în special) și îi reproșează că își va lăsa copiii pe drumuri. Din acest punct de vedere, Levin se aseamănă cu Riabinin în gândire.
2. Distinge între un prezent aristocrat, în care omul bogat și așezat este chiar bogat din tata- n fiu, chiar de câteva generații de oameni cultivați și civilizați și un viitor al parveniților care nu sunt nici cinstiți, nici civilizați. Levin este cel care face aceste diferențe. Îl îngrijorează într-un fel că mujicii se vor căpătui nu doar prin muncă cinstită, ci trăgând sfori și profitând de naivitatea unor nobili delăsători.
3. Distinge între ce înseamnă să ai deja familie și să nu ai acum sau poate niciodată.
4. Distinge între valoare și non- valoare.
5. Distinge între iubire și trădare. Aici raționamentul celui care este trădat este de tip formal, matematic chiar.
6. Distinge între un om preocupat și un om relaxat. Omul relaxat este mai sănătos la cap. A făcut o afacere, a vândut ceva care nu-i folosea, a câștigat o sumă frumușică, exact atât cât a estimat, a vânat o cantitate măricică de sitari, sticleți și becațe, a mâncat bine, s-a îmbăiat, s-a îmbrăcat curat și s-a pregătit de culcare. Are trupul satisfăcut, are spiritul mulțumit. Levin, nu. Este agitat, este nervos, este cicălitor, este chiar agasant, mănâncă în general puțin și prost, este mai mereu morocănos. Se gândește în continuare numai la Kitty, este îndrăgostit în continuare numai de Kitty, îi pare rău de ea, îl oftică Vronski.
7. Distinge între ce înseamnă să ai un prieten și ce înseamnă să fii numai cu angajații moșiei, fie ei bărbați sau femei.
Stiva simte diferența între starea lui și a lui Levin, Stiva simte și înțelege nefericirea lui Levin. Și....surpriza! Levin începe să audă vocea de lebădă neagră a lui Stiva.
8. Distinge între un bun moment și un prost moment. Aici Levin este maestru.
Sau a devenit prin suferința, între timp. Punându- i lui Stiva întrebarea:- Ce mai face Vronski (și nu: Ce mai face Anna?)
Levin pune punctul pe i. Află că Vronski nu este de mult timp prin Moscova.
9. Distinge între un bărbat care se repede la însurătoare și un bărbat care este indiferent față de însurătoare. Stiva îl ceartă pe Levin că nu a fost mai insistent în a o curta pe Kitty, mult mai mică decât el, influențabilă ușor și....atenție! sub influența completă a mame, atrasă de banii și poziția socială a lui Vronski.

E un capitol dificil pentru că în el cei doi bărbați sunt tridimensionali și pentru că anumite expresii, mai ales pentru mine, care mi- am trăit în comunism anii de liceu, au conotații particulare.