 |
Wittgenstein’s identity card as an artilleryman in the
Austrian army in 1918.
(© Wittgenstein
Archive)
|
Tractatus
Logico-Philosophicus de Ludwig Wittgenstein
Ludwig Wittgenstein a fost nepotul
unui moșier evreu şi fiul unui multimilionar din industria oţelului, care a
avut nouă copii și pentru că soția sa era de religie catolică, el şi i- a
botezat pe toți în această credinţă.
Născut
la Viena în 1889, a învățat la Realschule în Linz, unde a fost contemporan cu Adolf Hitler. A fost
atras foarte mult de filosofia idealistă a lui Schopenhauer.
După
ce a studiat ingineria la Berlin şi Manchester, s-a dus la Cambridge, unde inteligența
sa a fost imediat sesizată de Russell, care s-a dedicat cu mare generozitate să-i
promoveze geniul. După cinci semestre la
Cambridge, a trăit în izolare în Norvegia,
iar când războiul a izbucnit în 1914 s-a înrolat ca voluntar în artilerie
şi a luptat cu curaj pe frontul de est și pe cel italian. În această perioadă a
scris capodopera sa, Tractatus Logico-Philosophicus, pe care, în 1918, fiind încă prizonier de război la Monte Cassino, i l-a trimis lui Russell spre a fi
citit si publicat.
Tractatus-ul este scurt, frumos și foarte dificil. Se compune dintr-o serie de paragrafe numerotate, adesea conținând nu mai mult de o singură propoziție.
Cele mai faimoase paragrafe sunt primul și ultimul :"Lumea este tot ce se întâmplă" și "Despre ceea ce nu
se poate vorbi trebuie să se tacă".
Principala preocupare a lui Wittgenstein in această carte este natura limbii și relația ei cu lumea. Doctrina sa centrală este teoria
semnificației(înțelesului) ca imagine(picture theory of meaning). Conform acestei teorii, limbajul constă în
propoziții care ilustrează lumea. Propozițiile sunt expresiile sonore (perceptibile) ale gândurilor, iar gândurile sunt imagini logice ale faptelor; lumea este
totalitatea faptelor.
Gândurile
și propozițiile, în conformitate cu Tractatus-ul, sunt imagini în sens literal,
nu metaforic. O propoziție în engleză, cum
ar fi ‘The rain will spread across Scotland’ (peste întreg teritoriul Scoției
va ploua) sau "sângele este mai dens decât apa" - nu trimit musai la
o reprezentare. Wittgenstein crede că ar fi urmatoarea cauza: structurile lingvistice se
gândesc dincolo de toate recunoaşterile de natură sensibilă.
ANTHONY KENNY- THE
PHILOSOPHY OF WITTGENSTEIN din vol. An Illustrated Brief History of Western Philosophy , Pg
365-366. ( traducere cu Google Translate).
