Despre Tractatus. pg. 366

continuare ....pagina 366. 

   Cu toate acestea, chiar și în limbajul obișnuit există un element de natura unei imagini sensibile.
De exemplu, ne referim la afirmația: "Bristol este la vest de Londra". Această teză spune ceva destul de diferit de o altă propoziție, alcătuită din aceleași cuvinte, și anume: "Londra este la vest de Bristol ". Ceea ce deosebește prima propoziție de a doua este localizarea pe hartă a celor doua orașe?

 Nu, este vorba de faptul că cuvântul "Bristol" este situat în propoziție la stânga cuvântului "Londra" în contextul primei propoziții, dar nu are aceeași poziție în cea de-a doua. Deci, în acea teză, ca într-o hartă, avem o relație spațială între cuvinte simbolizând o relație spațială între orașe. Reprezentarea spațială a relațiilor spațiale este pictural descrisă într-un mod destul de simplu.

Putine cazuri sunt insa la fel de simple ca acesta.

Dacă s-ar fi vorbit în loc sa se fi scris, ar fi fost o relație temporală între sunete, mai degrabă decât o relația spațială pe o pagină, relatie care ar reprezenta la randul ei - relația dintre doua orase.

Dar aceast fapt este posibil numai pentru că secvența vorbită și spațiul- matrice au o anumită structură abstractă similara.

Conform Tractatus-ului, trebuie să existe ceva ce orice imagine trebuie să aibă în comun cu ceea ce descrie.  Acest minim comun este numit de Wittgenstein - forma sa logică.

Cele mai multe propoziții ale limbii naturale, spre deosebire de exemplul atipic de mai sus, nu au o formă spațială în comun cu situația pe care o reprezintă; dar orice judecata trebuie să aibă în comun cu ceea ce descrie - o forma logica.

În limbajul obișnuit, forma logică a gândurilor este ascunsă.

ANTHONY KENNY- THE PHILOSOPHY OF WITTGENSTEIN din vol. An Illustrated Brief History of Western Philosophy , Pg 366. ( traducere cu Google Translate).  

Glume cu filosofi. Partea a - II- a.

Paul Klee 

Experiment genetic cu filosofi

Întrebare: -Ce obțineți daca incrucisati o esteta cu un fenomenolog?

Răspuns: -Un designer de interior.

(Jeffrey Glick)

* * * * * * *
Întrebare: -Cum puteti sa va alegeti cu un filosof pe terasa?

Răspuns:- Ii cumparati o pizza.

(Elizabeth Hoppe)

* * * * * * *
           Un om face o faptă bună și, ca răsplată, apare îngerul său păzitor și îl oferă sansa unui raspuns la orice intrebare care-l framanta. Ii lasa doua zile la dispozitie sa se gandeasca.
Bineinteles, omul și-a dat seama imediat că ar putea deveni foarte bogat. De exemplu, l-ar putea intreba pe inger: ce marfa se va vinde cel mai bine in urmatorii cinci ani ? Ce cal va câștiga Kentucky Derby? Cine va fi primul in Superbowl? etc., insa dupa ce medita putin, isi spuse ca nu merita sa risipeasca aceasta sansa unica sa faca avere. La urma urmei, banii sunt doar un mijloc pentru fericire. Cu o întrebare corectă, ar putea afla chiar secretul fericirii însăși! Dar cu cât se gândea mai mult la el, cu atât devenea mai îngrijorat de consecinte. De exemplu, să presupunem că l-ar intreba pe inger :

-"Ce m-ar face cel mai fericit om din univers?"

Și ingerul i-ar raspunde:

-"Traiul pe planeta Rigel III" Desi perfect adevarat, raspunsul i-ar deveni perfect inutil.

Convins ca nu este capabil sa gasesca cea mai buna intrebare filosofica si decis sa ceara ajutor, omul nostru merse la cea mai importanta universitate, unde se prezenta in fata celui mai inalt in functie dintre anagajati.

Decanului i-a placut provocarea si i-a promis ca va face cu toti filosofii chiar in acea seara o sedinta de consiliu si ii va da raspunsul a doua zi.

Când bărbatul se întoarse, decanul ii spuse ca a stat de vorba cu cele mai stralucite minti in domeniu si a venit cu cea mai buna intrebare. Si i-o spuse omului.

A doua zi avu loc intalnirea cu ingerul. Acesta il intreaba:  Ei, ai gasit intrebarea la care sa-ti raspund?

 - Da, răspunse omul cu o mare încredere în vocea lui. Care sunt elementele următoarei perechi ordonate: primul element al perechii este cea mai bună întrebare posibilă pe care aș putea să o pun, iar al doilea element al perechii este răspunsul la această întrebare?

 Îngerul a zâmbit și a spus:

- Știi, nu mi-ai fi putut pune o întrebare mai bună. De fapt primul element  al perechii este întrebarea pe care tocmai ai cerut-o (decanului, nn), iar al doilea element este răspunsul pe care ți-l dau acum.

* * * * * * * *

Un filosof adoarme si viseaza. În vis, unul câte unul, cei mai mari filosofi ai tuturor timpurilor stau în fața lui și își expun sistematic teoriile: Socrate, Platon, Aristotel, Kant, Hume, Descartes etc. Dar în fiecare caz, filosoful nostru se vede pe sine cum, cu o simpla miscare de deget le darama conceptiile. Dupa ce ii combate pe fiecare in parte in acelasi mod, realizeaza si el ca de fapt aducea pentru toti aceeasi obiectie, dar ea era atat de inteligenta incat nici unul nu a fost in stare sa se apere. Deci, isi spuse omul nostru, asa apare o miscare filosofica si asa se incheie. Si isi propuse sa faca pe aceasta tema intai un colocviou, apoi sa tina o conferinta. Cu greu se trezi din somn si scrise obiectia respectiva pe un petic de hartie, apoi adormi cu un zambet satisfacut pe chip. In dimineața următoare, citi cuvintele:

SI CARE-I FAZA?  

(Aceste două glume ii sunt atribuite lui Reed Richter.)

Traducere cu Google translate.