mă
atrage spiritul geometric
aşa
cum pe străini îi atrag străzile drepte
oraşele
simple şi gările noi
undeva
din noapte răzbate lumina
ca
o fantă pe un trup îmbrăcat în halat
azurii
cresc florile vineri
în
mîinile unui pianist partitura zilei netedă şi subţire
risipeşte
note pe clipe
hotelul
acesta e vechi
coridoarele
cu pereţi din mahon
un
om în livrea
şi
flori violete în vază.
undeva
e oceanul indian
păsările
ciripesc în fiecare zi
cîntecul
lor e întreg
fără
să se repete se cheamă şi se alungă una pe alta.
