 |
| W. Shakespeare- King Lear- grafica |
continuare
" De
exemplu, dacă un silogism trebuie să fie valid, in sistemul
aristotelic, el trebuie sa aiba cel putin o premisa afirmativa, cel
putin o premisa universala, iar, daca o premisa este negativa,
concluzia trebuie sa fie negativa. Regulile lui Aristotel, luate in
intregime, sunt suficiente pentru validarea silogismelor tari și
pentru eliminarea celor nevalide. ¹
Ele
sunt suficiente, de exemplu, pentru a accepta inferența (1) și a
respinge inferența (2). ( vezi articolul: despre logica lui Aristotel, partea 1.)
Aristotel
credea că silogistica lui este suficientă pentru a face față
tuturor posibilităților prin care se obtine o concluzie validă.
Aceasta este o eroare; de fapt, sistemul, aristotelic, deși complet în sine,
reprezenta doar un fragment al logicii. de astazi.
In
plus, el mai are si doua slabiciuni: În primul rând, nu s-a ocupat de
acele rationamente care nu depind de cuvinte precum "toate"
și "unele", cuvinte atasate subiectului propozitiilor,² ci s-a
concentrat mai ales pe cuvinte precum "dacă" și "prin
urmare, deci", care leagă propozițiile. (nn. Premisele de
concluzie se leaga prin indicatorii : daca, intrucat, pentru ca,
fiindca, iar concluzia se evidentiaza prin expresii de tipul: deci,
in concluzie, atunci, prin urmare.) Au trecut câteva secole pentru
ca sa poata fi formalizate inferentele care contin propozitii
utilizate de oricine, de tipul: "Dacă nu este ziua, este
noapte; dar nu este zi; prin urmare, este noapte ".
În
al doilea rând, chiar in propriul domeniu, logica lui
Aristotel nu a putut face față unor inferențe în care cuvinte ca
"toți" sau "unii" (sau "fiecare" și
"orice") nu erau in preajma subiectului, ci altundeva prin
propozitie, de exemplu, prin preajma predicatului gramatical. Normele
nu ar permite nimănui să determine, de exemplu, validitatea
concluziilor care conțin premise precum "fiecare școlar stie
cate ceva" sau "unii oameni ii urăsc pe toți paznicii
cetatii "³.
Au
trecut numai 22 de secole (2200 de ani!) de la moartea lui Aristotel
pentru ca acest gol sa fie umplut.
Logica
este folosită în toate științele acestea atat de diferite care
l-au interesat pe Aristotel; ea nu a fost gandita de el atat de mult
ca o stiinta, ci mai curand ca un instrument (unealta) al științelor
si filosofiei. Asta a fost parerea succesorilor lui Aristotel, care
au numit corpul scrierilor logice- "Organon" după
cuvântul grec folosit pentru unelte."
1. sound
syllogisms: https://philosophy.lander.edu/logic/tvs.html/
2. . cuvinte numite mai tarziu sincategoremata-de-subiect
3. vezi pg. 66, A. Kenny
A. Kenny- An
Illustrated Brief History of Western Philosophy (2Ed. , Blackwell,
2006)p.65-66., traducere cu Google translate. thanks.
