partitura simpla de pian

_______________________a___ ___ _S_______________ț_ _p__________n_______ e_____a_________ _r___________

luni, 21 octombrie 2024

My ugly frog

 

      Sunt într-o delegație într- un oraș riveran. După interminabile ședințe, colegii propun să mergem la un tenis de câmp. Îmi place ideea, agreez sportul și îmi place și concurența. Sunt tenismen amator din copilărie și nu am mai jucat de mult. Suntem de ambele sexe, unii sunt veniți aici cu soțiile, chiar și cu copiii. Ne duce autocarul firmei spre un teren special amenajat. Suntem bine dispuși și albi din cap până- n picioare. Bărbații au ocazia să admire bulanele bronzate ale doamnelor, iar femeile, trapezele bărbaților. Sunt puțin tensionat, am primit un telefon important de acasă, dar mă integrez perfect în atmosfera informală. În timp ce copiii aleargă cu plasele lor țuguiate după fluturii care roiesc puzderie,  femeile concurează cu bărbații, întâi cu ai lor, treptat în tot felul de combinații. Câștig detașat câteva meciuri. Este însă o parașută care e neașteptat de bună și insistă să joace numai cu mine. Mă cam obosește spiritul ei competitiv sau mai exact antispeculativ. Nu pot fi numai antiteza, vreau să fiu și teza. E relativ mai tânără decât mine și e venită aici cu soțul, care o urmărește atent și o aplauda încântat după fiecare victorie. Îi duc lui racheta și îi zic: - Mai joacă și tu cu ea, pe mine m- a epuizat!
Râd amândoi, dar nu par dispuși să renunțe la atracția pentru mingea mea.
Îmi cer scuze și plec spre cabană. Mă așez pe o bancă în fața ei și îmi aprind o țigară. Parașuta vine spre mine călcând voalat ca în fața camerelor de filmat. Mă indispune.
Timpul acordat ei este de mult depășit. În plus, nu îmi place să fiu deranjat când sunt la fumat. Minutele de comunicare cu eul meu literar sau estetic sunt ceva important. O reped:- Vrei ceva?
Ea:- Pot să te acompaniez?
Eu:- Prefer solo.
Ea:- Dar sunt și duete celebre.
Eu:- Prefer duetele cu bărbați. Unde îți e soțul?
Ea:- L- am lăsat să joace cu soția șefului.
Eu:- Deci sunteți încă în zona afacerilor. Vrei să îl avansezi în ierarhie?
Ea:- Normal, ce credeai?!
Eu:- Și vrei să avansezi și tu?
Ea:- Normal, ce credeai?!
Mă ridic de pe bancă și intru în cabană. Nu mi- a tihnit țigara, m- a indispus conversația. Urc spre camera mea. În spatele meu, coarda.
Descui ușa. Intru. Intră și ea. Trântesc cheile pe pat. Se întinde să le ia și să le pună ordonat pe o măsuță de cafea. Le iau și le arunc înapoi pe pat. O împing  peste ele, mă dezbrac, o dezbrac de fusta plisată și îi bag mâna sub bluza ei minusculă și supraelastică. Nu poartă sutien. O mângâi și o sărut pe frunte, pe obraji și pe gât. Umblă cu limba scoasă să mă prindă de gură, dar mă feresc. Îi scot bluza și o las în chiloți. Mă ridic și sun la recepție să mi se aducă o cafea. Recepționerul vine repede, intră. Stă turcește în pat, acoperită cu un cearceaf, fără frică, fără jenă. Vorbește despre nu știu ce proiect în care ea nu a fost și alta a fost.
Termin de băut cafeaua și mă duc spre ea. E goală, curva.
Îi spun:- Vrei să te dai mai încolo, vreau să dorm.
Mă așez în pat, îmi iau în brațe puiul de pernă și adorm.
Dorm mult, cât o noapte întreagă.
A doua zi, vine lângă mine și își ridică bluza la spate. Are mici vânătăi.
- De la chei, zice.
Eu:-  Ce face soțul azi? o întreb ca un mișel.
Ea:- Stă de vorbă cu șeful despre noua poziție în ierarhie.
Eu:- Îți convine?
Ea:- Da, a fost neașteptat de repede.
Eu::- Mie nu. 
Îl agăț pe animal destul de ușor. Urcăm în mașina mea pentru banale cumpărături, ajung la liziera unei  pădurici de aluni și fără prea multe vorbe, îl fut. Și nu numai asta. Îl fut până când începe să- mi crească în interior o dorință nestăpânită de a fi al meu toată viața. Îl îndrăgostesc, mă îndrăgostesc. Ne sărutăm și ne lingem ca tigrii în rut. E blând și senzual, e un bărbat ideal. Mă bucur că l- am cunoscut. Ne întoarcem ca nesimțiții când noaptea e în toi. Stăm o oră la bar printre alții, pe urmă ne strecurăm și o luăm de la capăt. Merg pe șapte cărări spre patul meu, cu el încă în interior.
Aflu că a fost rapid degradat într- o poziție inferioară celei pe care o avea când am venit aici.
Îl întreb:- Ești nefericit?
El:- Toată viața m- am simțit un ratat. Acum însă mă simt iubit.
E adevărat. Sunt îndrăgostit de el.

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails