viziune artizanala

intr-o zi de vara

se facea ca intr-o zi de vara se intalnira pe strada principala Croitorasul cel Viteaz si un croitor insotitor de o diva fatala.

Se facea ca, bineinteles, cei doi rivalizau.

Croitorasul cel viteaz era bineinteles, foarte treaz.

Croitorul insotitor plutea pe-un nor.

Diva fatala era intr-o tinuta banala.

In acele momente de maxima tensiune inspirationala a bietului autor, croitorasul cel viteaz isi atasa la un picior un mosor.

Si cu el invalui

si cu el descusu

si cu el dezvalui

ca diva, ah, diva

era de fapt un toreador.

Ce oroare, ce stupoare, ar fi zis un critic oarecare

dar noi, cei care stam zi de zi cu nasul in ziare

stim

cat de frumos

cat de util

cat de abil

cat de farnil

este un costumas de luptator spaniol.

Cat despre taur, el nu este si nu va fi in niciun caz acel animal de culoare verde praz cu care divele se lupta zi de zi.

Cum eram eu intr-a sasea.

In primul rand vreau sa fac o diferenta intre cum eram eu intr-a sasea si cum eram eu intr-a saptea. Nu pot sa spun ca diferenta a fost de la cer la pamant, dar a fost oricum destul de remarcabila. Dar sa nu ma grabesc, toate la timpul lor.

Intr-a sasea locuiam la Severin. Partea a doua dintr-a cincea am facut-o la o scoala care era de cartier, iar toata clasa a sasea la o scoala care se numea, culmea, chiar scoala sase. Era considerata o scoala foarte buna si trebuia sa traversez tot orasul ca sa ajung la ea.

Imi amintesc ca ai mei se mutasera intr-un bloc nou si ca noi locuiam la parter. Atunci cand fusesem a cincea statusem la etajul patru, dar diferenta asta: etajul patru-parter nu ma interesa pe mine, dar a fost greu de suportat mai ales pentru mama.

Perioada aceea a fost foarte grea pentru familia mea. Sora si fratele meu mare (dar mai mic decat mine) s-au imbolnavit o bucata buna de an, mama deasemenea. Tibi era foarte mic si l-am ratacit prin oras de doua sau trei ori, intr-una din peregrinarile mele prin biblioteca judeteana si prin librarii. Nu va pot povesti groaza prin care am trecut in drum spre casa! Cred ca atunci au aparut primele semne de comportament religios si de gandire filosofica in fiinta mea. Nu stiu daca m-am rugat sau nu la Dumnezeu, dar cu siguranta El a simtit teroarea prin care trecea fiinta mea si de fiecare data l-am gasit acasa pe fratele meu.

Intr-a sasea am luat primul 3 din viata mea. A fost la o ora de gramatica despre verb. Fusesem bolnava si profa fix in ora aia cat am lipsit a predat toata lectia despre impartirea timpurilor.

Cand m-am intors la scoala din convalescenta am constat doua lacune imense in educatia mea: timpurile verbelor la gramatica si radicalul la matematica. La ambele imediat dupa ce m-am intors am fost penalizata, la romana am luat 3, iar la matematica am luat 4. A fost greu sa invat singura la romana timpurile verbelor, i-am ascuns mamei nota de frica, asa ca ea nu m-a putut ajuta, dar la matematica am avut curaj( cred ca si proful era mai rau si riscam corigenta)si, cu sfaturile tatalui meu am putut recupera informatia. Probabil ca erau si pe atunci regulamente si tot felul de masuri de indreptare a unei situatii particulare, dar nimeni din familia mea nu si-a batut capul cu asa ceva. Ai luat nota mica, ai lipsit, trebuie sa te pui pe tocit, cam asta era ideea.

Un alt eveniment pe care il tin minte a fost militia. Da, vorbesc pe sleau, militia era un eveniment pentru un copil ca mine. In fata scolii mele intr-o zi a venit militia. Erau imbracati cam ca astazi, cu caschete si haine albastre. Se invarteau mai multi in jurul unei guri de canalizare, de unde au scos, cu niste tije lungi ceva. Din vorbele copiilor am aflat ca acela era un copil nenascut, foarte mic, care fusese acolo aruncat. Nu mai tin minte cum arata, daca am vazut cap, miini, picioare sau doar ceva diform. Stiu ca m-am uitat si eu cum se uitau toti elevii de la scoala mea. Militia a a spus ca trebuie aratat copiilor pentru ca ei sa ia aminte si sa priceapa morala. Eu nu am priceput nimic. Fiind primul copil nascut, normal ca asistasem la cel putin ultima sarcina a mamei si stiam ca un copil creste in burta unei mame, dar numai atat. Restul nu facea parte din viata mea, si a ramas astfel pana intr-a 8 a, cand proful de biologie a insistat ca fetele si baietii sa citeasca lectia reproducerea la ora. Unii se distrau, altii se jenau, mie mi s-a parut o atitudine plina de prostie. Ce treaba aveam eu cu o lectie care genera asemnena fobie, pentru ca la lectia aceea proful era foarte tensionat.? De la proful de biologie imi amintesc doua chestii: 1. ca se pieptana in fata clasei la catedra si ca ne scotea la careu sa ne aplecam, iar pozitia fetelor era in fata baietilor. Dar sa nu ma abat, asta este despre clasa a 8 a.

Intr-a sasea a trebuit sa facem insectar. Atunci mi-am julit piciorul, am cazut pe o albie de parau in timp ce incercam sa adaug la colectie o libelula.

Nu toate insectele aveau aceeasi valoare. Cele mai pretioase erau iepurele viu si gusterul, apoi fluturele cap-de- mort, cine avea asa ceva primea 10 din prima, daca aveai libelule sau lacuste, care se prindeau mai greu, cativa fluturi mai rasariti, nu doar fluturele de varza, niste bondari, greieri, carabusi, gandaci de colorado, niste muste mai mari poate primeai un 9 sau un 8. In orice caz, profa era foarte rea, insectarele erau obligatorii, trebuia sa iti fabrici singur o cutie speciala din lemn cu capac transparent de sticla, sa pui insectele, sa ai etichete. Nu mai stiu ce s-a ales de insectarele alea, parca la un moment dat profesorul le returna, dar nu mai stiu exact. Goana dupa fluturi si lacuste a fost interesanta, am mers cu o colega, ea si-a adus si ajutoare. Eu am plecat cu un borcan la mine si am pus de-a valma fluturii si lacustele, iar cand am ajuns acasa am vazut cu lacustele imi mancasera fluturii, chestie care m-a cam suparat. Ar fi trebuit sa am la mine doua borcane cu capac si sa le pun separat. In sfarsit, nu imi amintesc ca profa sa ne fi dat vreun sfat.

Cam asta. Am sa mai scriu intr-o zi si ceva amuzant, dar deocamdata imi pun doar un reper. Intr-a sasea, tot Severinul era ca un urias mausoleu daramat. In plus, eu, care mergeam mult pe jos am stricat multe multe perechi de pantofi incat l-am exasperat pe tatal meu, care va spun, era un om si calm si destul de putin complexat. De ce am scis cuvantul complexat? Pentru ca, de-a lungul vietii mele, perioada clasei a 6 a a fost una in care eu m-am simtit un elev complexat. Treiul acela m-a terminat.

Morala: am scris chestia asta pentru ca azi, din pozitia de profesor, imi dau seama ce inseamna sa ai un copil care ia un trei. Daca un trei poate motiva pe cineva, mai ales dupa ce omul a zacut in loc sa vina la scoala, inseamna ca rezolvarea problemei este sinceritatea. Dupa sinceritate vine ajutorul pe care il ofera familia si efortul elevului si nu invers sau una in loc de alta.

True

Sunt fan  Madonna

pagina de jurnal

sa stiti ca eu chiar am avut in adolescenta jurnal. era verde, vernil, verde praz, vermillion, ca sa vezi! vorba lui Ionescu.
sunt destul de enervata. nu va spun motivul pentru ca nu este unul dragalas, si nici nu e frumos sa umplu blogul cu tot felul de scuze.
azi am tras 6 ventuze reale si 2 virtuale. drept sa spun, de iubire sunt un om plin.
sunt intr-o situatie naspa dpdv profesional. mi se cere de la o vreme sa ma justific, ce fac, cand vin, cat stau chestii de-astea. de exemplu, nu stiu ce sa fac cu diviziunile de ore si clase. si nu e vina mea.
spre deosebire de mine, toate femeile din scoala sunt foarte bine intentionate, dar eu nu stiu sa apreciez intentiile lor bune, cum ar fi: sa imi dea buna dimineata sau sa ma intrebe de ce am fata aia.  (bine, nu cu cuvinte din astea, cu cuvinte mai mincinoase, de tipul, ce faci,  te simti bine?)
apoi mai sunt proiectele alea care aduc toata ziua vorba de gunoi. chestia "cool" este ca e a girno peste tot 24 din 24. stiu ca stratul de ozon e de vina ca sta mai mult plecat in antarctica, dar chiar asa, sa incurci scoala cu farul stang pe ceata dimineata? plus ca ma dor ochii din cap de la atata iluminat.
mai am probleme si cu colegii noi. cum vad un coleg nou ma reped si ii cer sa imi zica ce cauta in cancelaria mea si va spun sincer ca eu n-am nicio treaba nici cu omul nici cu persoana, ma tem numai de  doua chestii: 1. sa nu vrea sa stea fix la masa mea, pe scaunul pe care il impart cu toata catedra, si 2. sa nu vrea sa imi afle greutatea sau indexul la apa sau sa ma intrebe daca am platit rata sau daca sunt la curent cu schimbarile din fusul orar al ultimului celular.
in plus, am probleme si de natura politica. stiu ca sunt trei echipe mari care joaca in finalul din liga, dar eu nu ma pot gandi decat la primele doua. asa ca va scriu doar despre ele.

deoarece orele pe care le tin eu nu au nici o sansa sa fie normale, propun urmatoarele solutii paranormale:

1. sa predea materia in locul meu doamna directoare
2. sa predea materia in locul meu doamna diriginta
3. sa predea materia in locul meu parintele cutare
4. sa plece toti elevii la plimbare
5. sa se renunte pentru toata viata la discipline optionale si sa se predea numai ore normale cum ar fi : logica si argumentare, psihologie, sociologie, economie, filosofie si studii sociale
6. sa nu mai faca doamna S. atatea figuri cu privire la orele ei ca nu e ea singura care preda optionale
7. sa se opreasca doamna S. din predat optionale ca sa poata doamna/domnul sa termine de terminat
8. sa nu mai aiba loc niciun optional prin schemele orare ca si asa e greu de schimbat orarul cand mai apar si alte ore decat orele normale cum ar fi ora de logica si argumentare sau ora de studii sociale
9. sa nu se mai faca scoala deloc si toti elevii sa se apuce de tricotat
10. sa se renunte la scoala pentru un concediu de boala
11. sa se faca tot felul de excursii pana cand elevii se satura de baut  si cad cu totii rapusi de suferinta in vreun pat dezarticulat
12. sa se predea dar numai un cuvant pe zi si ala scris cu diacritice si cu majuscule ca sa le vada orice elev care sta pe hol, la parter, in caz ca ora se tine la etajul doi
13. sa se faca ora, dar numai fara carte si caiet ci daca se poate stand cocotat pe usa sau pe cuier
14. sa se urce profesorul la videoproiector daca are chef de ora ca elevul nu e om cu studii superioare ci face parte din decor
15. sa isi aduca profesorul cu el carti si caiete daca are chef de citit din carti si caiete ca elevul are si asa destul de carat pana la autobuz.
16. Sa aiba fiecare elev la el un calculator, dar sa fie lasat in pace sa faca ce vrea cu el, daca vrea sa stea pe el, sa stea, daca vrea sa nu stea pe el, sa nu stea, ce treaba are profu cu felul cum isi vremuieste  elevul vremea.
17. Fiecare cadru didactic sa stie ce vrea, nu sa vina sa balmajeasca toata ora si daca il intreaba elevul ceva sa zica ca e in carte la pagina cutare, ce elevul are timp de toate randurile alea din carti, poate are altceva de facut, poate are de cusut sau poate are de colectionat niste antichitati.
18. Fiecare elev sa nu puna mana niciodata pe un pix cazut  jos ca poate are o boala pe el si daca pui mana te imbolnavesti si tu si incepi sa scrii de nu te mai opreste nici sadoveanu sau rebreanu.
19. Fiecare caiet sa aiba atasat la suprafata un fermoar. De ce? Poate vrei sa bagi in caiet ceva, o surpriza, cum ar fi o carioca.
20. Daca unui elev i se face lehamite, el se poate strecura, doar toata lumea face asa.

bine, se intampla si chestii faine. de exemplu muzica, vorba lui Spiridon, care incepe cand se termina vorba. aici am pareri pro si contra dar nu i le pot spune deoarece stiu ca e mai destept ca mine si nu am dreptate, orice as zice eu. in plus, au fost cateva momente frumoase la lansarea pe care a avut-o azi. in primul rand prezenta, asistenta, onorata asistenta chiar mi-a facut o mare onoare sa ma aseze pe ceva tare. in al doilea rand, gratia care a innobilat momentul si care stiti ca nu are legatura deloc cu prezenta mea. au fost cateva momente gratioase, care m-au bucurat. bine, ca orice cozonac super umflat, la un moment o pojghita a crapat. dar in final mirosul imbietor cred ca a lasat asistenta sa se bucure ca am scapat. 

mi-a venit sa plang cand am plecat. de la ploaie, de la urechile de oaie, de la gandul ca unele stalagmite sunt asa de subtiri ca nu poti sa mergi cu talpile goale pe ele si sa si respiri. in plus azi au avut loc si trei prabusiri de meteoriti prin spatiile mele intercostale.

inchei prin a va spune ca am langa mine un coleg optimist. acest fapt este rezultatul unui demers care nu este innascut, ci rodul unui copac frumos si parfumat. Ii multumesc lui Dumnezeu ca nu sunt barbat, pentru ca daca ma indragosteam de el, eram pierdut pe veci sau umblam de dimineata pana seara drogat. nu va mai zic ca imi pastrez opinia de dinainte de 2007 ca e superdotat. 

dire straits - sultans of swing, 1979.