Cum am devenit o fantezie a ta, nu fantezia aia care aduce cafea, ci una electrocasnică

Era vineri şi am început să mă simt plană

Bidimensională ca o lamă

Stăteam cu nasul în jos de obicei

Cu ironiile pe limbă ca niste boia de ardei

Dar azi nu mişcau şi nu pişcau

Ce mă plictiseau !

Atunci am început să fiu scalară

Într-o lume subţire ca un fir de liţă

Soluţia era o evadare

Pusă la cale cu multă rigoare

Siguranţa mea atîrnă de dumneata,

Domnul cu lumina.

Eseu de Ziua internationala a filosofiei

dilema carbunarului

diana carbunaru  este colega mea si este profa de biologie la 9 d, 
unde este diriginte nelu care astazi era de serviciu  si mi-a cerut numarul de telefon al lui Radu ca sa stabileasca sa faca el de la 2 si Radu de la 4, si la clasa 9 i, care este clasa vecina cu 9 g, unde este elev gabi, care stie sa facă niste jonglerii cu mingea grozave si are si talent la comedie, deci la clasa 9 i este o fata lorica, care este sensibila şi ori de cite ori citeste un text se transpune în personaje si cîteodată îi vine să plînga, eu am chemat-o la teatru, dar ea mi-a zis ca are deja o sora care este la liceul de arta ştefan luchian la sectia teatru si ca nu poate veni în oras decît daca vine şi sora ei, si sora ei nu prea vine în week-end în oras, pentru ca are des turnee în alte orase. Deci, lorica mi-a zis ieri să o ajut la desen să ii fac o schita dupa un desen al lui stefan luchian care se cheama carbunarul. Si eu am cautat desenul lui luchian ca sa ma iau dupa el si nu l-am gasit si am gasit in schimb un desen al lui stefan luchian care se cheama  lorica si l-am sunat pe Radu sa ma ajute si Radu a gasit desenul cu carbunarul. 
diana carbunaru preda si la 9b, unde invata madalina. madalina stie sa cinte la chitara si are o voce frumoasa. azi cind s-a intilnit cu mine, mi-a zimbit ca o vampiroaica.

La ultima rosa

Iarnă, tu

Te-ai născut albă ca laptele

Pentru contrastele tale copacii renunţă

Florile renunţă, fluturii renunţă

norii renunţă

ochii tăi, cîte culori amînate

oaspeţii tăi, cîte viori dezacordate

iarnă, tu,

te iubeam acum un an

şi tu mă iubeai

dar acum, te du!