dacă ar mai ploua odată ca în dimineaţa aceea de mai
cînd stropii îţi şovăiau pe frunte, pe obraji
şerpuiau pe gît şi se furişau pe lîngă zid
eu călcam peste primele frunze rupte
prin ploaia care ducea cu ea urma ochilor tăi a gurii
nu umbla aşa strigai, ai să răceşti
dacă ar mai ploua odată aşa
cu fiecare picatură
te-aş mai iubi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu