TeleŞcoala: Filosofie clasa a XII-a – Imanuel Kant (@TVR2) Lectie de filosofie

O variantă literară pentru bacul la Logică.

 

Harap Alb și calul 

FIȘĂ DE LUCRU LA LOGICĂ

SUBIECTUL I. 30 de puncte. 

1. Rezolvați testul grilă! Este corectă o singură variantă:

1. Asemănarea dintre o demonstrație și o argumentare este:

1. Ambele au atat premise cat și concluzie.

2. Ambele trebuie să aibă un număr exact de premise

3. Ambele trebuie să aducă niște dovezi concrete.

4. Ambele au o singura teza. 

2. Termenii Povestea lui Harap Alb și basm cult sunt în raport de : 

1. identitate

2. încrucișare

3. ordonare

4. contrarietate. 

3. Raționamentul: Dacă unele figuri de stil sunt metafore care provin din comparații, atunci unele metafore care provin din comparații sunt figuri de stil

este: 

1. deductiv mediat

2. deductiv imediat

3. inductiv prin simpla enumerare.

4. inductiv prin analogie. 

4. Propoziția: Unii scriitori români sunt considerați clasici

ai literaturii este: 

1. universală afirmativă

2. universală negativă

3. particulară afirmativă

4. particulară negativă. 

5. Termenul: Prietenii lui Harap Alb este :

1. general

2. imprecis

3. simplu

4. colectiv. 

6.  Nu este o componenta a definiției: 

1. relația de definire

2. definitorul

3. clasele

4. definitul. 

7.  După numărul premiselor, raționamentele se împart în : 

1. valide sau nevalide

2. deductive sau inductive

3. imediate sau mediate

4. simple sau complexe. 

8. Raționamentul :  Pentru că fiecare furnică este harnică,

înseamnă că toate furnicile sunt harnice este o : 

1. deducție imediată

2. inducție completă

3. inducție incompletă

4. analogie. 

9. Concluzia unei inducții incomplete este întotdeauna:

1. falsă

2. adevărată

3. certă

4. probabilă.

10. Propozitia: Harap Alb este un personaj pozitiv are formula: 

1. SeP

2. SaP

3. SiP

4. SoP

B. Se dau termenii A,B,C,D,E, astfel încât: A și C sunt

în raport de încrucișare,

fiind totdată specii ale lui B. Termenul D este în raport de

identitate cu A și în raport de opoziție cu E, care este

o specie a lui B. 

1. Reprezentați, pe o diagramă comună, raporturile logice

2. dintre cei 5 termeni. 

3. Stabiliți care dintre propozițiile de mai jos sunt adevărate

4. și care sunt false, notând adevărul cu A și falsul cu F:

1. Toți A sunt D.

2. Toți A sunt B.

3. Niciun D nu este B.

4. Unii C sunt A,

5. Unii B sunt C.

6. Niciun E nu este D.

7. Unii E nu sunt A. 

8. Unii C sunt E. 

Punctul A= 20 puncte( 2x10), Punctul B= 10 puncte ( 2+8).

SUBIECTUL AL II-LEA. Punctaj = 30 de puncte.

1. Fie următoarele propoziții: 

1. Niciun scriitor nu este lipsit de imaginație.

2. Unele opere literare sunt povești de adormit copiii.

3. Toate personajele pozitive din literatură au calități morale.

4. Unele comentarii făcute de criticii literari nu sunt amuzante. 

1. Scrieți formulele logice pentru propozițiile 2 și 3. 2 puncte

2. Aflați, atât în limbaj formal cât și natural: contradictoria

3. propoziției 1, subcontrara propoziției  2, subalterna propoziției 3

4. și supraalterna propoziției 4. 8 puncte 

5. Aflați, atât în limbaj formal cât și natural: conversa și

6. obversa corecte ale propozițiilor 1 și 4. 8 puncte

7. Aflați, atât în limbaj formal cât și natural contrara subalternei

8. conversei obversei propoziției 3. 8 puncte

9. Doi elevi, X și Y opinează astfel: 

X: Dacă există texte literare care fac aparte din lecturile

școlare obligatorii, atunci există texte care fac parte din

lecturile școlare obligatorii și sunt texte literare. 

Y: Dacă unele basme nu sunt interesante pentru adulți,

atunci unele texte literare neinteresante pentru adulți sunt basme. 

1. Scrieți în limbaj formal opiniile celor doi elevi 2 puncte

2. Stabiliți corectitudinea sau incorectitudinea celor două

3. raționamente.1 punct

4. Explicați detaliat de ce elevul Y raționează sau nu corect.1 punct

SUBIECTUL AL III-LEA

1. Fie următoarele două moduri silogistice: aaa-1, eio-4.

1. Scrieți schemele de inferență ale celor doua silogisme

2. și construiți, în limbaj natural, un silogism folosind

3. una dintre scheme. 8 puncte

4. Stabiliți, folosind metoda diagramelor Venn, dacă sunt

5. sau nu valide cele două scheme de inferență. 6 puncte

B.  Construiți, atât în limbaj formal cât și natural un silogism

valid care să aibă următoarea concluzie: Toate glumele sunt

vorbe de duh. 6 puncte

C. Se dă următorul raționament: Pentru că unele alegeri din

viață presupun decizii raționale, înseamnă că unele alegeri

din viață implică acțiuni morale, întrucât toate deciziile

raționale implică acțiuni morale.  4 puncte

Stabiliți care dintre următoarele afirmații sunt adevărate

și care sunt false, notând adevărul cu A și falsul cu F: 

1. Premisa majoră a silogismului este o propoziție universal

2. afirmativă

3. Predicatul logic al concluziei este : acțiuni morale

4. Termenul minor este distribuit atât în concluzie cât si în premisa din care provine.

5. Termenul mediu nu este deloc distribuit.

D. Fie următoarea definiție. 

Un incipit este paragraful de la începutul unui text literar. 

1. Stabiliți, folosind regulile de corectitudine ale definirii,

2. ce regulă este încălcată în aceasta definiție. 3 puncte

3. Construiți o alta definiție greșită a termenului incipit,

4. folosind altă regulă decât cea de la punctul a. 3 puncte

 

Cafeneaua filosofică 12. Cum citim azi ”Societatea deschisă și dușmanii ...

reflecții pe marginea examenului de bacalaureat.

 

Tizian- Iisus Hristos binecuvântând

”1.2.2 LEGEA PARTICIPAŢIEI

    Studiind observaţiile acelora care au trăit mult timp printre populaţiile primitive, pentru a aduce la un principiu comun o mulţime de fapte inexplicabile, notate de observatori, Levy-Bruh enunţă aşa-numita lege a participației, după care lucrurile şi fenomenele nu sînt legate între ele, ca să spunem aşa, numai colateral, ci şi prin participarea lor la un element comun invizibil care se reflectă în reprezentările colective.

Pentru a lămuri mai bine ce înţelege autorul prin legea participației, vom da un exemplu:

    În centrul Braziliei există un trib de indieni care se numeşte Bororo. În aceeaşi regiune trăieşte şi o specie de papagali numiţi Arara. Exploratorii au fost extrem de surprinşi cînd au constatat că aceşti indieni susţin că şi ei sînt Arara. Desigur, s-ar fi putut înţelege, după mentalitatea noastră, că indienii vorbesc într-un mod simbolic, că fac o aluzie la totemul unui trib care leagă "substanţial" pe toţi membrii lui. S-a constatat însă că nu este numai atât; ei afirmă că sînt de fapt, esenţial şi actual, papagali Arara! Cu alte cuvinte, un individ din acest trib pretinde că el este în mod real ceea ce este, dar că el este în mod tot atît de real şi altceva, anume papagalul Arara. Acest mod de a concepe relaţiile logice dintre lucruri nu poate să se bazeze pe principiul identităţii sau al contradicţiei. Atunci care este legea logică ce determină mintea primitivului să facă aceste legături bizare? Levy-Bruhl explică asemenea legături, după cum am văzut, prin legea participaţiei pe care o enunţă în Les fonctions mentales dans les societes inferieures astfel: "În reprezentările colective ale mentalităţii primitive, obiectele, fiinţele, fenomenele pot fi, într-un mod de neânţeles pentru noi, în acelaşi timp ele însele şi altceva decât ele însele". 

 ( Fragment din Anton Dumitriu, Istoria Logicii”)

poemul camerei de la parter

într-o zi, ar fi putut fi azi, sau ieri, dar mai pe seară, am mers cu cățelul afară

cățelul era așa de... surescitat

încât nu prea m-a ascultat

s-a dat la doamne, domni, a încurcat un picior cu un pom, s-a crezut o secundă pisică și a vrut să se urce pe-un om ca să o scape de frică ( la un balcon, undeva, părăsită de stăpâni, o mâță mieuna),

a avut de gând să plece cu o tipă care știa să conducă o mașină mică, a atentat o fracțiune de secundă și la o doză de bere care era să se verse, a iubit în viteză, ca de obicei, alți căței și câțiva copii și

aici începe povestea

mergând cățelul meu aiurea, pentru că eu nu-i luasem lesa, m-a făcut, m-a obligat, m-a enervat, m-a determinat să mă reped la ea( da, e o ea) și să o iau cu forța, altfel mai avea un pic și ajungea în stradă.

Undeva, la un bloc, la parter …

în sfârșit...

azi a fost recenzarea

la mine acasă erau claie peste grămadă, cam ca de obicei, mai toate, deși aș fi putut evita situația și să îi țin pe recenzenți la ușă, nu mi-am permis un asemenea circ, așa că i-am chemat în casă,

deci, pe geamul de la parter se vedea o încăpere cam ca a mea, cam așa cum este camera mea, și undeva, lângă un pat, oleacă mai organizat decât este acum al meu, ceva.

Ceva care m-a pus pe gânduri

ceva care m-a făcut să fac o mișcare de marșalier

ceva care nu avea ce căuta într-un dormitor rebel, mai ales că era și o fetiță acolo, asta nu contează, nu e relevant pentru ce vreau să spun

deci am văzut ceva care avea o formă foarte cunoscută

care avea o formă care semăna cu o altă formă și cam și dimensiunea era la fel

am crezut prima dată că mă înșel, de aici mișcarea de marșalier

dar nu,

nu

nu putea fi adevărat, îmi spunea mintea mea, este imposibil să fie real

era inexplicabilă asocierea

am crezut deci, prima dată că văd statuia de la școala mea, cea nouă, care se află la intrare, la parter

de aici mișcarea de marșalier

bineînțeles că mi-a fost oleacă jenă să revăd camera, nu prea îmi stă în caracter

mai ales că la etajul unu, la geam, o doamnă vorbea la telefon și ar fi putut crede că spionez pe cineva

deci

la parter în locul statuii de la școala mea, pe care am crezut că o văd, în camera cea de la parter era pur și simplu un scaun tapițat. Un scaun obișnuit de mobilier, cu spătarul puțin curbat. Da, e adevărat, forma și dimeniunea erau cam ca ale statuii de la școala mea, dar în niciun caz nu era același lucru.

Dacă nu făceam mișcarea aia, în capul meu nu s-ar fi ivit sinteza, o statuie și un scaun nu este tot una, oricât am căuta în Platon sau Aristotel. Expertul în mobilier era Platon, expertul în statui, Aristotel.