Hristos a înviat!

în dimineaţa aceea răzuiam lozul cu numere norocoase
pe ferestrele cu izolare fonică
porumbeii
croşetau ciorăpeşte între două cupole
pe alei lăturalnice
un om şi un cîine se căutau de secole
unul pe altul
în umbrele trecătorilor
memoria mea
bătrînă cochetă împătureşte
din voaluri şi valuri
leagănul pruncului fericit

Îngerii lui Melozzo

Melozzo da Forlì (1438 – 1494)

rigoria

O priveai uneori şi tu pe Gioconda
Încă de la primul zbor s-a deprins
Cu zîmbetul selenar
În timp ce o imit stîngaci
Ea îmi plantează printre dendrite straturi de ghiocei şi garoafe
Lîngă noi amurgul
Încearcă zarzării răsăriţi
printre ochiuri aspre de gard
pînă cînd subţiri crenguţele ard