Ton planor
Melancolică era ziua
Ca prima frunză
mai grea decât toate celelalte
Era o zi tristă ca o stea albastră
Nepusă pe cer de mână de Domn
Era o zi albă ca o frunte
Fără nicio mirare
Întâi a lătrat un câine
Apoi a foșnit o eșarfă de toreador
Când am îndrăznit să privesc spre cer
O, tu, aviador amoroso mi- ai trimis un inel
Înainte să te pierzi în următorul nor.
Și frunza galbenă
Și steaua albastră
Și ziua albă
S- au dizolvat în diamantul din el.
