Mr Brasil, lui Dorel, fix când mă întorceam de la cumpărături, fără susținere morală și fără cărucior, cu brațele încărcate de papornițe de hârtie pentru ultima fantezie:
- Pe animala asta trebuie să o încredințez zilnic că o iubesc.
Dorel:- Și pe mine o dată pe săptămână, nu?
Mr Brasil, dându-i o palmă ușor după cap:- Și pe tine nu săptămânal, ci lunar!
Dorel :- Adică de ce pe ea mai des decât pe mine?
Mr Brasil:- Pentru că ea suferă de dependență afectivă, iar tu suferi de independență.
eu:- Decât să dezbateți atâta tema temperamentului, mai bine ați ajuta la despachetat.
Dorel:- Mie mi-ai luat ceva?
eu:- Înghețată cu fistic.
Dorel:- Da, e bine.
Mr Brasil:- Mie mi- ai luat ceva?
eu:- Înghețată cu fistic.
Mr Brasil:- Da, e bine.
eu:- Deci, mă ajutați?.
Dorel:- Da.
Mr Brasil:- Ok.
Mâncăm înghețatele uitându-ne unii la alții. Mr Brasil și Dorel nu stau liniștiți nicio secundă, fac ditamai circul pe lângă nefericitele bețișoare. Sunt în minoritate, așa că îmi văd de afinele mele.
Dorel:- Acum că ne-ai mulțumit, ce- ar fi să ne și fericești.
eu:- Adică?
Dorel:- Ar merge niște musaca.
eu:- Am chef de citit.
Mr Brasil:- Ai chef din părți de citit! Ai chef de îți spun eu ce.
Dorel:- De ce ? Ne gândim amândoi la același lucru?
Mr Brasil:- Ce, crezi că dacă avem aceleași gusturi la înghețată, avem și aceleași gusturi la femei?
eu:- Ce vrei să spui? De ce am chef?
Dorel:- Da, fă- mă deștept! De ce are ea chef?
Mr Brasil:- Ai chef de cartofi prăjiți, nu-i așa?
eu:- Da.
Mr Brasil, lui Dorel:- Vezi! Am știut de când a intrat în casă.
eu:- Serios?
Mr Brasil:- Da, de aceea te invit la mine să frunzărim niște reviste și să ciugulim chipsuri de cartofi cât Dorel curăță și prăjește niște cartofi adevărați. Nu-i așa, Dorel?
Dorel tace
Mr Brasil: -Am câștigat sau nu cu strategia Boby Fisher?
Dorel:- Da
Mr Brasil:- Treci la confecționat punguța de cadou pentru premiul mondial!
Dorel:- Bine. Fie.
Mr Brasil:- Bați la ușă înainte să ne chemi la masă, poate suntem în vestiar.
eu:- Poate suntem în costum de baie.
Dorel, cu ciudă:- Poate sunt eu în costumul lui Adam și bat ca să vă anunț să trageți plapuma peste cap cât pun pe masă farfuriile cu cartofi prăjiți!
Mr Brasil:- Vezi că la costumul lui Adam se poarta frunze de salată, nu de varză!
eu:- Parcă erau de măr....
Mr Brasil: -Nu se știe, savanții încă cercetează problema, pot fi și de eucalipt, de ferigă, de palmier...
Dorel:- Se poate și de leuștean?
Mr Brasil:- Nu, cartofii prăjiți sunt felul doi, nu unu!
