poezie de meditație portugheză

Kandinsky- Composition 

Bunului meu poet gay,

 dedicație lui Walt Whitman

se spunea odată, in zona Pacificului de Nord, că atunci când pinguinii înoată, e vremea ca prima frunză să cadă
dar eu nu înțeleg nici acum, n-am înțeles nici atunci și nici nu voi pricepe vreodată de ce pinguinii înoată.
spun asta pentru ca toți  pinguinii au în jurul lor multiple exemple, unele vulpi au plute, unii schori au munte, există vulturi cu zbor odihnitor, care atunci când vor, se odihnesc pe cușmile păstorilor.
dincolo de aceste afaceri mărunte: de unde vii, unde te duci, și cat timp ai chef să te rotești în fața ființărilor, există totuși o nelămurire în mințile actorilor:
de ce nu s-a făcut Picasso toreador?
de ce revoluția pașoptistă nu l-a introdus și pe Whitman în decor?
cât de aproape de mașina cu aburi este presa țiganilor?
de ce lui Whitt nu i-a priit?
în ce mă privește pe mine, m-am săturat să fiu fugărit.
nu fiindcă sunt jidan, nu fiindcă n-am un an, nu fiindcă sunt pimpongar,
ci fiindcă nu sunt câine, ci om.
dacă nu ma sădesc, nu răsar.
dacă nu mă înfig, nu pot să împing,
dacă nu mă apuc, nu pot să mă duc.
îmi place și talpa, îmi place și ceafa, îmi place și glezna, dar nu când sunt așezată cu fața la papuc.

I love you, my whitt.

despre pamant si cer

Vasili Kandinsky

Despre oamenii veniti din cer nu se stie mai nimic

De unde si-au primit noii cercei si buclele cele noi

Cat de mult rabdatori sunt si cat de statornici cu unii ca noi

Dar despre oamenii veniti din pamant se stie aproape totul

Se stie ca se pot ridica purtati de fire subtiri si maini transparente, de albine sau carabusi

Se stie ca pot umbla pe role, patine, prin gânduri de seara, prin visele despre mine si tine,

Se stie ca au metehne diverse, cum ar fi sa manance lipici cu sclipici
se stie ca unii se duc cu drag in vizita la unchi sau bunici

Se stie ca au ore de lucru de-a dreptul perverse

Si pe deasupra se stie ceva ce nici nu se poate rosti si nici arata

Oamenii veniti din pamant ne pot imita.

revenire la Heidegger

     

V. Kandisnky

Am început blogul acum 12 ani, în august. Merci, Radu. Unul dintre primele articole se dorea dedicat lui Heidegger, dar din motive lesne de înțeles pe vremea aceea, nu l-am mai terminat. Azi m-am hotărât să adaug acelui articolaș, care nu mai există pe blog, nu știu de ce, poate tot eu l-am șters, poate a ajuns altundeva, o continuare care să îi dea sens și să se instituie ca o rezolvare și ca un început al unor clarificări ulterioare. Conceptul heideggerian care mă interesa atunci era cel de apertură. Am găsit într-o lucrare a lui Heidegger, o conferință ținută de filosof cu prilejul celei de-a 500- a  aniversari a datei înființării Universității din Freiburg im Bresgau un fragment interesant. Conferința se intitula Der Satz der Identität ( Principiul Identității).
        Scriu mai jos fragmentul care ar face un pic de lumină în conceptul de apertură heideggerian, bineînțeles pentru mine în primul rând:

       ”Principiul se înfățișează întâi sub forma unui principiu fundamental, care presupune identitatea  ca o trăsătură în ființă, adică în fundamentul realității existente. Acest principiu în sensul unei     rostiri a devenit pe drum un principiu de felul unui salt care se retrage din ființa ca fundament al realității existente și, astfel, sare în abis. Însă acest abis nu este nici nimicul vid, nici o stare confuză întunecată, ci: dobândirea-conferire a Propriului (dar Er-eignis). În dobândirea-conferire a Propriului(dar Er-eignis) vibrează esența a ceea ce grăiește graiul, care a fost numit odată casa ființei. Principiul Identității spune acum: un salt pe care esența identității îl cere, fiindcă are nevoie de el, dacă co-apartenența omului și a ființei trebuie să ajungă la lumina esenței evenimentului. ”
( Martin Heidegger- Principiul Identității, traducere de Ion Papuc, București, 1991, Editura Crater, 
pg. 18)

în asteptarea rezultatelor

1. silogism cu articole
Deoarece toți oamenii poartă maioul sub tricou și
Clark Gable poartă tricoul sub cămașă,
Rezultă că unii oameni poartă cămașa peste maiou.

2. silogism de sezon
Pentru că unele fructe sunt exotice și
Toate mandarinele sunt fructe
Rezultă că unele mandarine sunt exotice.

3. silogism cu papuci
Întrucât toate obiectele de încălțăminte sunt pentru picioare
și unele obiecte de încălțăminte sunt papuci
rezultă că unii papuci sunt pentru picioare.

4. silogism subcultural
Fiindcă  niciun actor de comedie nu este vrednic de plâns
și toți actorii de comedie sunt persoane optimiste
înseamnă că unele persoane optimiste nu sunt vrednice de plâns.



Ce trebuie să faceți:
a. identificați indicatorii de premise și concluzie și scrieți-i separat pe două coloane.
b. identificați tipurile de propoziții ( a,e,i,o)
c. stabiliți majorul, minorul și termenul mediu pentru fiecare raționament.
d. formalizați, identificând figura și modul.
e. acolo unde este cazul, precizați dacă sunt încălcate legi ale silogismului și explicați de ce.

bancuri

Doi bețivi se întâlnesc față în față, noaptea, sub un felinar.
- Îmi dați voie să trec printre dumneavoastră? întreabă unul dintre ei.
- Treceți, dar pe rând, zise celălalt.

Cu cerul înstelat deasupra și legea morală în mine

           Despre Kant se spun multe lucruri care au devenit folclor printre filosofi și care, de fapt, sunt eronate. De pildă, Manfred Kuhn scrie: ….Cele trei biografii despre Kant/1  ”….se bazează  exclusiv pe ultimii cincisprezece ani din viața lui Kant, adică de la aproximativ al șaizecișicincilea până la al optzecelea an. Se știu foarte puține lucruri despre Kant la treizeci, patruzeci sau cincizeci de ani și aproape nimic despre Kant la douăzeci de ani. Toate afirmațiile despre regularitatea aproape mecanică ce stăpânea viața lui Kant- mesele pe care le oferea, relația sa cu servitorul, opiniile lui bizare cu privire la problemele cotidiene, toate acele lucruri care au devenit inseparabile de imaginea obișnuită a lui Kant - înregistrează în realitate mai degrabă semnele vârstei sale înaintate și declinul facultăților sale decât revelează caracterul omului care a conceput și a scris operele pentru care este cunoscut astăzi. ”

Prolog la ”Kant – o biografie”, Polirom, Iași, 2009

1.      Borowski, Wasianski și Jachmann au fost considerați cei mai importanți biografi ai lui Kant.

Ziua Recunoștintei

Cu ocazia Zilei Recunoștinței transmit în eter un mesaj pentru toți americanii de aiurea:
1. Îi sunt recunoscătoare lui Dumnezeu, mamei mele, tatălui meu, fratelui meu mort și fraților mei vii (soră, frate, nepoți, cumnați, verișori, unchi, mătuși, nași născuți sau naturalizați)
2. Îi sunt recunoscătoare soțului, copilului și părinților mei prin alianță, atât morți, cât și vii.
3. Le sunt recunoscătoare prietenilor mei, celor pe care îi port în minte și în inimă și la care mă gândesc cu duioșie, colegialitate, dragoste și amiciție.
4. Le sunt recunoscătoare tuturor oamenilor care, de-a lungul existentei mele, m-au ajutat atât material cât și spiritual și  le doresc să trăiască mulți ani, să fie fericiți și să aibă parte de multă veselie atât în țara noastră, cât și în Europa, Asia sau America.
5. Le sunt recunoscătoare elevilor, președinților, directorilor și funcționarilor care mi-au ușurat viața de-a lungul existenței și nu m-au enervat și nu m-au stresat și nu m-au epuizat. Le urez să o țină tot așa! Vivat America!

cum sa faci rost de o saptamana proasta dupa ce ai avut un an tot asa.

Cum se scrie un dialog imaginar pornind de la un text al unui filosof consacrat.

”Omul este capturat de un destin creator, într-un sens cu adevărat minunat; omul e în stare

pentru acest destin să renunţe – câteodată chiar până la autonimicire  la avantajele echilibrului şi bucuriile securităţii.”

(L. Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii)

Gheorghe: Unde ai umblat in timpul examenului de bacalaureat? Nu trebuia sa fii la supravegheat?

Maria: M-a capturat un destin creator.

Gheorghe: In ce sens creator? La propriu sau la figurat?/1

Maria: Într-un sens cu adevărat minunat

Gheorghe: Si ai cedat? Ai fost in stare de asa ceva? In timpul examenului de bacalaureat?

Maria: Omul e în stare pentru acest destin să renunţe, dar eu nu sunt om, ci femeie cazuta si nu am fost in stare sa renunt.

Gheorghe: Deci ai renuntat sau nu ai renuntat?

Maria: La inceput nu am vrut, dar m-am gandit ca poate abtinerea de la renuntare este pacat. As fi putut urma sfatul dat de Lucian Blaga, cateodata e mai buna cunoasterea. Dar câteodată chiar până la autonimicire e mai buna renuntarea.

Gheorghe: Deci ai renuntat la avantajele echilibrului.

Maria: Da.

 Gheorghe: Sa te poti bucura de bucuriile securitatii?

Maria: Nu, am reuntat si la bucuriile securitatii.

Gheorghe: Mai, fata, nu e bine asa. Trebuia sa ramai numai la supravegheat, nu sa devii un supraveghetor dezechilibrat.

Maria: Da, nenea./2

Gheorghe: Pa.

 Maria: Pa.

1.      Conotativ sau denotativ.

2.      Acest dialog este dedicat elevilor care inca sufera ca nu le-a picat la bacalaureat Ion, Rascoala sau Padurea spanzuratilor, ci Blaga, Barbu, Bacovia.

Dear Mr Brasil

Cum se scrie un Dialog imaginar

Mrs. Pennar: Mă întorc pe seară de la cumpărături, cam prea pe seară după opinia mea, când mai toate pisicile încep să fie negre și mă întâlnesc pe scările unui mare magazin cu Pepe. Știu că este încă un meci în campionat. Nu cu Pele, ci cu Pepe. Bine, doar ne-am salutat. Nu era singur și, sinceră să fiu, nici eu nu eram. De la 2 la 1 am luat liftul spre oripilarea și consternarea coliftierilor, care au stat și mai burdușiți decât erau. Am stat cu spatele ca să nu îmi tragă una direct în față. Tu ce mai faci? Cum o mai duci?

Mr. Brasil: Bine, merci.

Mrs. Pennar: Te mai ocupi și la anu de orar?

Mr. Brasil: Depends. Ce vrei?

Mrs. Pennar: Păi să nu am ore cu a 12 a după ora 3.

Mr. Brasil: Ok. Se rezolvă.

Mrs. Pennar: Cool. Aș mai vrea ceva.

Mr. Brasil: Zi. Da mai repede că m-apucă seara.

Mrs. Pennar: Femeile de varsta mea pot purta cercei? Mă refer la cercei cercei, nu la clipsuri sau tortițe.

Mr. Brasil: Treaba ta. Eu nu mă uit la cercei. Întreabă și tu pe cineva care se uita la cercei. Ce sunt aia cercei?

Mrs. Pennar: Cercei de pus în urechi.

Mr. Brasil: Am crezut că de pus în buric. Ha! Ha!

Mrs. Pennar: Bine. O întreb pe maică-mea.

Mr. Brasil: Mai vrei ceva?

Mrs. Pennar: Nu. Noapte bună. Pa.

Mr. Brasil: Nb. Mai vorbim. Pa.


Acesta este un dialog imaginar. Orice replică este absolut întâmplător asemănătoare cu a oamenilor din jurul vostru. Deasemenea, asemănarea cu vreo personalitate din mass media este absolut întâmplătoare. Nu sunt responsabilă eu de felul cum interpretați voi povestea.

o scrisoare la disciplinele socio umane? cum?

My dear Brasil,

How are you? I'm fine, thank you.

My time is full, but today I can tell:

1. Time is relative. The space is infinite.

2. In addition, white is black and black is white. Ha! Ha! It's not a joke. I don't like this.

3. The woman is not a cat and the man is not a God.

4. Tomorrow is another day probably much better day.

With sympathy, S.