marți, 5 decembrie 2017

azi la scoala








azi la scoala m-am confruntat cu niste chestii.
mai intai m-am confruntat cu ideea de negru care era atarnata de niste cercei. fiind negri, nu erau grei, ci usurei, uite asa:      .         .
apoi m-am confruntat cu ideea de grena, care in combinatie cu mine se simtea naspa, am uitat sa va spun ca eu eram ideea de albastru gri.
apoi m-am confruntat cu ideea de verde care m-a placut, s-a amuzat, s-a ridicat si a plecat in treaba ei, undeva pe campii.
cel mai complicat a fost sa relationez cu bejul si cu manejul.
dar a trecut si am ramas tot eu, albastru-gri.
cand eram pe picior de plecare, am fost mirata sa am insotitoare un negru sport-elegant.
din vorba in vorba am fost amandoua  surprinse ca avem in comun ceva traumatizant. dar dialogul nostru a fost destul de animat. candva il vom relua pentru detalii picante si culminante.
ne-am despartit, eu din nerabdare am renuntat la insotitoare.
dar ce mirare? negrul sport era pe directia optima si daca l-as fi urmat ar fi fost mai usor. asa, a trebuit sa apelez un condor.
in concluzie, va spun ca am de gand in continuare sa desenez, sa pictez si sa decupez.
conform teoriei maestrilor din Olanda, negrul in combinatie cu albastr-gri e cool. da o culoare de vidra, iar cum eu sunt de la mare, nici de soare nu-s satul.
am si eu o intrebare: cum pot fluturii sa zboare fara aripi la picioare?



duminică, 3 decembrie 2017

problema mijloacelor de transport 2


ma preocupa o problema, oare poetii sunt in tema cu problema mijloacelor de transport din centru la aeroport?
aceasta este o cercetare care presupune informatii despre fiare, cum ar fi: pisici, catei, iepuri si alte animale fatale.
ma preocupa problema: daca mijloacele de transport sunt posibile in toate lumile posibile.
ma procupa pisicile netrasmisibile.
ma preocupa iepurii fatali si cateii normali.
pentru aceasta cercetare imi trebuie documentare.
credeti ca sunt in stare?
va anunt ca am avut de doua ori in viata pojar.
nu sunt sigura ca oamenii sunt singurele fiinte rationale din sistemul solar, nu am dovezi, dar stiu un exemplar care se chinuie de mult sa inteleaga visul unui tantar.
credeti ca ploua ca sa fie roua?
ca ninge pentru ca nu ploua?
ca e soare ca sa nu fie poluare?
ca e noapte ca sa fie soapte?
eu nu stiu, nici tu nu stii?
credeti ca oamenii sunt mii?
da, eu cred in oameni vii.
unii sunt botanisti.
unii sunt futuristi.
unii sunt trompetisti.
cert e: nu-i o intamplare ca noaptea e mai racoare, ca ziua nu-s felinare si ca unde sunt copii sar tup, tup si iepurii.


 

miercuri, 15 noiembrie 2017

draft

incerc sa conturez ceva. deocamdata e un draft. cand am sa termin de recitit piesa, am sa mai completez.
Relatia dintre doua personaje dintr-un text dramatic studiat
Farfuridi si Branzovenescu, dintr-O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale
Am sa scriu despre relatia dintre aceste doua personaje deoarece:
  1. desi au nume care trimit la mancare, nici o replica de-a lor din piesa nu are legatura cu mancarea.
  2. Sunt personaje complementare.
  3. Sunt personaje imaginare, pe nimeni nu ar putea sa-l cheme Farfuridi si nici Branzovenescu. Tipatescu, Trahanache, Pristanda sunt nume care ar putea fi ale unor persoane reale, dar Farfuridi si Branzovenescu nu.
  4. Sunt prieteni foarte buni, sunt prietenii lui Zaharia Trahanache. 
Caracterizarea lui Farfuridi

            Farfuridi este un barbat intre doua varste, candidatul pe care Trahanache il prefera si il sustine pentru postul de prefect. Branzovenescu este prietenul si colegul sau de partid, de la Colegiul II.
Exista, deci, trei candidati pentru postul de prefect:
        1. Tipatescu, amantul Zoei, sotia lui Trahanache, pe care Trahanache il considera cam aprig pentru postul de prefect, ceea ce este adevarat, deoarece cand are nervi, Tipatescu sare la bataie.
        2. Farfuridi, pe care il prefera si incurajeaza.
        3. Catavencu, nesustinut de Trahanache, dar care are o strategie de a-l inlatura pe Tipatescu prin santaj amoros.
        4. Din lupta intre cei trei candidati, castiga al patrulea, Agamita Dandanache, trimis de Bucuresti.
Sa revenim la Farfuridi.
Personajul Farfuridi este:
  1. filosofic si istoric. Filosofic, deoarece isi bazeaza discursul pe precizarea si repetarea ideilor importante dintr-un discurs, pe identificarea cauzelor, mai ales a celor prime, aplicand metoda regresiei. Istoric, deoarece cunoaste evenimentele importate din istoria romanilor, mai ales de pe parcursul sec. 19, de la 1821 pina la 1883, si le poate explica. Face apel la mari personalitati istorice de exemplu, Stefan cel Mare, ca model de curaj si probitate.
    Farfuridi este curajos. Afland despre intentia lui Catavencu de a obtine candidatura prin santaj, scrie o scrisoare la Bucuresti prin care il incrimineaza. Scrisoarea va avea un efect definitoriu, deoarece va schimba radical rezultatul alegerilor, care, in loc sa fie alegeri locale devin impuneri centrale. Ceea ce este curios este faptul ca odata cu picarea lui Catavencu, pica si sansa lui insusi de a fi prefect. Oare Farfuridi sa nu isi fi dat seama ca el este contracandidatul lui Catavencu?
  2. Farfuridi este ilogic. Toate frazele sale sunt erori de rationare, ce incalca in mod flagrant principiile gandirii logice, identitatea, noncontradictia, tertul exclus, ratiunea suficienta.
  3. Desi felul in care isi portioneaza timpul zilei ne duce cu gandul la marele filosof german Immanuel Kant, mort la 1804, totusi Farfuridi este departe de a fi un filosof . Este insa un personaj simpatic, timid, comic si care fara sa vrea, fara sa stie, schimba mersul istoriei alegerilor.
Caracterizarea lui Branzovenescu

        Spre deosebire de Farfuridi, care are totusi un discurs, asa gaunos si scartait, Branzovenescu nu prea vorbeste. Aflam ca el il sustine pe Farfuridi, nu il constrazice, il incurajeaza, dar este dublul sau?

Relatia dintre Farfuridi si Branzovenescu.

         Relatia dintre Farfuridi si Branzovenescu este usor de identificat, daca ne gandim la numele lor. In mod normal, Branzovenescu ar trebui sa se sprijine de pe Farfuridi.
Farfuridi fara Branzovenescu inseamna saracie, Branzovenescu fara Farfuridi inseamna sa mananci cu mana goala, adica lacomie, lipsa de masura, neinfranare.
Aflam din piesa ca un barbat care isi inzestreza familia, nu mai poate fi votant. Ca sa votezi, trebuie sa fii suficient de bogat. 
Completarea o aduce, credem noi, Vasile Alecsandri cu acel furculision al cucoanei Chirita in vizita la Iasi.

repet. acestea sunt doar niste idei, pe marginea relecturarii unei parti din text. am sa revin cu adaugiri. 


marți, 24 octombrie 2017

ciuperci

pe lună cresc ciuperci, ciuperci de lună.
poţi să i le vezi aşteptării pe mână.
ciuperci de octombrie, gri, ciuperci cu pălării, ciuperci cu mitocondrii, ciuperci pentru fobii, ciuperci de pus în  folii,
în sfârşit, ciuperci de lună, ştie toată lumea cum sunt, sunt gri cum am scris în versul trei şi am să le desenez într -o zi, sper, până la sfârşitul toamnei.

marți, 3 octombrie 2017

poezie despre lună


photo by my

azi am sa scriu o poezie. nu am nici cea mai vaga sursa de inspiratie. am fost la scoala, am avut trei ore. filosofie, logica, filosofie. la ultima m-am aruncat in dramaturgie, la a doua am mediat un conflict intre mai multe persoane aflate intr-o confuzie sala de clasa- zona rurala, iar la prima...a, da, cu prima trebuia sa incep. Cosmina s-a impacat cu Ionut sau Alexandru. Ana N. a constientizat ca exista si alte locuri de vizitat prin scoala decat propria banca, cu insucces. iar in cancelarie a fost o atmosfera de tip lacustra. colegul meu era adancit in niste pagini pline. as fi vrut sa ma insoteasca la inspectorat, dar cand l-am intrebat, vocea mi- a sunat strident si excesiv de accelerat si chestia asta m-a enervat si m-am bucurat intr un fel ca mai avea ore si nu a venit.


poezie despre lună

această lună în această seară
ştie ca in faţa ei este un pom si se ascunde, as putea spune se oculteaza.
această lună nu este o lună banală, în frunzişul umbros ea e luminoasă ca o stea polară.
eu ştiu că nu e o stea.
în primul rand e mai mare şi mai pufoasă, în al doilea rând e mai aproape şi în al treilea rând e mai la stânga şi nu chiar deasupra.

acestă lună a fost aruncată ca dintr-un vârf de săgeată exact când treceam eu pe drum.
în spatele meu sunt trei stele, prin iarbă se plimbă feline uşurele, iar cerul e gri ca-ntr-un cântec bun.

luni, 2 octombrie 2017

a venit toamna


Ce mai este nou prin lumea mea
măceş din cartier

Astăzi, după ce am ieşit de la ora de la clasa a XII a, am constatat că am strecurat printre versurile cu care am lucrat un text. Îmi era necunoscut atât subiectul, cât şi contextul în care acest text mi s-a adăugat. Cert este că în el apărea atât numele unui poet rus cât şi al unui înflăcărat luceafăr apus. Ambii tratau o temă străina mie în viaţa reală, cunoscută aşa şi aşa din orele de română de la şcoală, şi anume tema ţăranului român care s-a dus la oraş şi apoi s-a hotărât să nu mai stea la oraş. Despre acest subiect trata poetul despre care v-am spus că a apus.
Celălalt poet, rusul, scria după cum mi se pare, în cunoştiinţă de cauză despre suferinţă, sudoare şi umilinţa plină de răbdare a acelora care seamănă pe ogoare. În sfârşit, m-a nedumerit, cum vă spuneam, faptul că acest text a apărut printre nişte hârtii de ale mele şi nu-mi aminteam eu să- l fi pus.
Acum, că am realizat o introducere să trec la un fapt mai relevant.

Am să scriu câteva rânduri despre ieri şi azi în opinia mea.
          În opinia mea, ieri când te întâlneai cu un cunoscut din adolescenţa ta, îl intrebai ce mai face nenea Ion sau tanti Tanţa. Azi, când te întalneşti cu un cunoscut din tinereţea ta îl intrebi care e treaba cu gaura din stratul de ozon şi dacă se mai ştie ceva de ea, s-a umplut sau s-a dus altundeva, spre alaska sau spre sahara. Şi dacă nu s-a dus ea singură de la noi din ţară, poate e bine să ne ducem noi spre ea afară din ţară.
În concluzie, este o diferenţă între ieri şi azi, deoarece, dacă ieri, când un om vedea lumina la un stâlp pe stradă aprinsă îşi amintea că a pierdut ceva pe undeva şi se ducea sub felinar si o caută. ( Si aici mă refer mai ales la organele de ordine), azi, dacă un om vede o lumină pe undeva, crede că trebuie să îşi parcheze acolo maşina. Aşa mi-am parcat eu  maşina azi pe pervaz şi îmi cer scuze colegilor dacă am lăsat din greşeală pe undeva vreo brichetă sau vreo bucată de macaz.



joi, 6 iulie 2017

ce ma deranjeaza pe mine

pe mine ma deranjeaza de la o vreme cuvantul simulare deoarece nu e referitor la ceva adevarat si e referitor la ceva care este foarte greu de interpretat. am sa va dau niste exemple din viata de zi cu zi. sa zicem ca eu as fi un tip sexy si m-as intalni cu o tipa super si ne-am gandi sa mergem amandoi undeva sa mancam ceva, o savarina, o inghetata, o placinta etc. credeti ca ea ar aceepta sa ma supere pe mine? nu. asta inseamna in opinia mea a fi adevarat. apoi sa zicem ca eu as fi un tip super, iar ea ar fi o tipa sexy si eu i-as propune in loc sa mergem la cofetarie sa mergem la scaladat si eu in loc sa o astept sa se dezbrace, as incepe sa o stropesc cu apa rece, iar ea ar tipa ascutit si apoi ar fugi si s-ar ascunde dupa un copac si ar incepe sa cante un cantec indian iar eu m-as pune pe dansat. nu e asa ca voi nu ati crede ca e adevarat si ati sustine ca ea a simulat?
acum va intreb eu pe voi ce treaba are simularea cu politica?
am deschis si eu tv ul ieri si am auzit un politician ca zicea ceva de simulare si nu intelegeam ce simulare, ca abia se dadusera rezultatele la bac. mai e o simulare in afara de aia din pat si aia de la bac? n-am inteles, ma scuzati daca v-am suparat. astept raspuns in viitorul apropiat.
cu stima,
spera.
tei toamna

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails