1. Sunt logicienii surzi? Eroare! Majoritatea dintre ei au auz muzical. De exemplu, Wittgenstein, Descartes, Dimitrie Cantemir, Aristotel.
2. Este o argumentare un schimb de opinii între surzi, ca într-o dezbatere televizată pe teme electorale? Eroare! Majoritatea argumentărilor filosofilor și implicit logicienilor sunt perfect coerente și presupun un acord reciproc cel puțin asupra tezei principale.
3. Este lumea un joc de zaruri a unui Dumnezeu cartofor? Eroare! Lumea este un loc cu armonie și dizarmonie, unde Dumnezeu nu numai că nu joacă zaruri, dar nici nu e de acord cu ele. De aceea nu înțeleg de ce ambii candidați la președinție nu se așează la o masă de cazinou și dau cu zarul. Îți iese 3, iar contracandidatului 2, ești președinte. Sau, mai simplu, desfășori un pachet de cărți în fața fiecărui candidat. Trage ea un joker, iar el un popă de roșu, gata, se termină cu monitorul oficial abuzat/or vorba doamnei cu Nobelul' 22.
4. E ca și cum chinezii ar fi repus în funcțiune detectorul de minciuni. Vine proful de logică în clasă și -i zice lui X:- Spune-mi opinia ta despre democrație!
Elevul X zice:- Întrucât toate democrațiile se opun dictaturii, înseamnă că toate dictaturile se opun democrației.
Profesorul: - Și tu, Y, ce opinie ai?
Y:- Pentru că unii tineri sunt pasionați de poezie, înseamnă că unii pasionați de poezie sunt tineri.
Profesorul, lui Y: - Ha! Te-am prins că umbli cu mințile aiurea!
Elevul Y:- Da, dar măcar eu gândesc corect.
Opinia mea: replica profesorului face subiectul II. D coerent, inteligibil, firesc.
În lipsa ei, logica dialogului e absurdul.
Cum își dă seama proful că elevul e în alt univers de discurs?
1. După caiet. Poate fi de română, geografie, mate, istorie, etc .
2. După expresivitate. Cei care învață la altceva, sunt excesiv de expresivi față de colegii lor și de lipsiți de expresie față de întrebările profesorului lor.
3. După interesul pentru rețelele de socializare.
4. După importanța dată lipsei de importanță a interacțiunii din oră și după neimportanța dată prezenței importanței fizice a profesorului prin clasă sau școală.
5. ...De aici interesul pentru învățământul contemporan japonez.....
6. În plus, vorba maica-mii, mulți tineri învață prin indiferență. Nu te iei de ei, pentru că nu știi de fapt ce-i interesează cel mai tare. Nu mai ai vârsta, nu mai ești la curent, nu uiți că ești depășit moral. Și fizic, pe ici, colo. La o întrecere pe teren, nu mai ieși primul nici la viteză, nici la rezistență, ca în 1989.
