-Ce înseamnă să confunzi 1 Martie cu 1 Mai? Ce cauți cu ghiocei la ușa mea? îi spun parașutei care- mi bagă sub nas vaza.
-Nu- ți place cum m- am îmbrăcat? Nu- ți place coafura mea?
Eu:- Nu- mi plac ghioceii în luna mai. Ce suntem în Finlanda?
El:- Am crezut că, indiferent de anotimp, florile de orice fel îți vor face plăcere, mai ales cele pure și gingașe.
Eu:- Uite că n- ai nimerit. Nu am chef de flori pure și gingașe care vestesc primăvara, instalată în anul ăsta până- n gât. Mai vezi vreun pom înflorit la ora asta? Nu mă refer la arbuștii ornamentali cum sunt bulgărașii. Mă refer la pomii fructiferi. Gata, a trecut vremea sevelor care țâșnesc din țărână prin intermediul firișoarelor albe și nevinovate. E vremea florilor serioase. Bine, nu chiar așa de serioase ca trandafirii sau crizantemele, dar oricum, nici chiar zambile și ghiocei. Mâine- poimâine mă trezesc că- mi aduci toporași sau brândușe.
El:- Hai, măi, chiar așa tare te- a deranjat? Am crezut că îți creez o dispoziție romantică, că ne vom ameți nițel și petrecem noaptea amândoi.
Eu:- Da, ne amețim nițel și petrecem noaptea amândoi, dar nu noaptea de dinainte de echinocțiu, ci noaptea de după. E mai scurtă și mai animată.
El:- Animată?
Eu:- Da, animată, am invitat niște gagici. Doar nu vrei să ți- o pui cu mine. Știi că nu mă fut cu prietenii.
El:- Serios? Ce principii mai ai și tu!
Eu:- Principii sănătoase. În schimb...
El:- În schimb, ce?
Eu:- În schimb mă fut cu dușmanii. Așa că întâi ne batem. Dacă înving, te las să pleci înainte să mă înfig în tine, dacă pierd, îmi faci inclusiv cafeaua mâine dimineață. Și fii atent, te alegi și cu o boală contagioasă.
El:- Aoleu! Ești bolnav?
Eu:- Da. Și vei fi și tu.
El:- Ce voi avea?
Eu:- Dependență pe viață.
El:- Bine. Dacă e de tine, îmi convine. Cum vrei să ne batem?
Eu:- Mai întâi în mersul piticului. Cine face cele mai multe ture de apartament, câștigă.
El:- Apoi?
Eu:-Apoi alergare pe plan înclinat. Cine cade primul, pierde.
El:- Atât?
Eu:- Nu, mai e o probă. Dansul din buric cu 25 de farfurii în teanc piramidal cu baza în sus.
El:- Aici s- ar putea să fiu mai bun, le am cu geometria în spațiu.
Eu:- Iar eu le am cu 25 de farfurii puse cu susu- n jos. Hai! Am chef să te văd cum mă bați!
Ne schimbam în țoale de muncă și începem. Îl bat fără greutate la primele două probe. Și la a treia sunt pe cale să câștig, când aud în depărtare un cântec trist din tinerețe. Îmi cad pe jos toate farfuriile și se fac țăndări.
Se repede să le strângă. Îl las, oricum am pierdut.
Se schimbă într- un costum strălucitor de carnaval cu libelule cusute de mână. Îmi zice de câteva ori că e costumul lui preferat de distracție. Mă duc în bucătărie, bag capul în frigider și dau pe gât juma' de sticla de whisky. Mă îmbăt imediat. Îmi aprind și două țigări simultan și mă apuc tacticos, cât încă am coordonare, să- i smulg paietele de pe mantie în timp ce- mi suge scula. Arunc cu libelule în stânga și dreapta dormitorului. Se ridică plângând, cu gulerul și umerii mantiei strălucind de picături prismatice, pentagonale, icosaedrice.
-Te vreau! se milogește.
Știu, sunt singurul cărăuș în fața deșertului lui. Și e întins, nu glumă!
-Hai să nu mai pierdem vremea, zic.
Îl pun să se țină bine de spătarul fotoliului meu de rege renegat și i- o trag încet, hipnotic, până tremură lunatic în brațele mele. Mi se scurge pe lângă trup, se lasă moale pe podea, îmi îmbrățișează picioarele și mă sărută pe fiecare deget.
Data viitoare îmi pun inele pe degetele piciorului meu drept, îi intuiesc firea perversă...
Mă desfac încet din strânsoare, mai bag o dușcă de vin rece, mă întind pe fotoliu și adorm. Pune timid o pătură pe mine. Îi mulțumesc în gând, am febră și sunt mort de beat. Simt mirosul de ghiocei al lupului alb finlandez care mă linge pe față și păr cu limba lui roșie și fierbinte. Ochi în ochi cu mine, irișii lui albaștri- cenușii îmi povestesc cum a apărut pe lume primul ghețar.
