Anna Karenina se pregătește să se întoarcă acasă, la Sankt Petersburg, de la Moscova. Își anunță soțul printr-o, telegramă și ia masa fără Stiva și Kitty, numai cu Dolly și copiii. Între cele două femei se crează o conexiune emoțională puternică, Dolly îi este recunoscătoare că a împăcat -o cu soțul ei parașutist de care tocmai voia să divorțeze, deși avea o groază de copii cu el și urma să mai vină pe lume unul, Anna îi mărturisește că Vronski s- a îndrăgostit de ea și că este geloasă Kitty. Dolly îl apreciază foarte mult pe Levin. Intuiește sau chiar știe că Vronski e vestit pentru cât de ușor îi cad femeile în plasă. Însă remarca lui Dolly e răutăcioasă, ca și când frumusețea și farmecul nu ar avea nicio valoare. Dacă s- a putut îndrăgosti în numai o zi de tine, înseamnă că nu o merită pe Kitty.
Fără să îi spună că îl place și ea pe Vronski, Dolly și cititorul află adevărul numai din reacția emoțională a Annei.
Cred în continuare că Anna Karenina este un personaj simetric Nastasiei Filipovna, un personaj cu geniu emoțional.
Voi povesti romanul pe capitole.
Sunt sigură că există mii de pagini pe net cu acest lucru, dar nu o fac pentru public, ci pentru mine în primul rând.
