După eșecul cu logodna, Levin se întoarce acasă. Îl întâmpină Agafia Mihailovna și băiatul care slujește in casă.
O bucată de seară e supărat, apoi află că i-a fătat vaca o vițică. E bucuros și de multe ori admiră cele două văcuțe considerându- le nespus de frumoase.
În timp ce citește o carte despre efectul electromagnetic sau ceva de genul, se gândește, își imaginează cum va avea la un moment dat o soție care să îl înțeleagă și să îl completeze. Când vor veni musafiri în vizită, el va vorbi despre văcuțele cele frumoase, iar soția va însoți gândurile lui cu cuvinte din același univers de discurs. Paralel cu el, Agafia Mihailovna îi povestește faze de tip Rebreanu, cum un Ion rus s-a îmbătat și și-a bătut nevasta și alte tușe pe care Tolstoi, fiind aristocrat, nu le-a pus în portretul țăranului, dar de care Rebreanu nu s-a jenat.
În final, privindu-și câinele bucuros și amintindu- și de el însuși mai mult decât de Kitty, Levin încheie episodul cu pețirea de la Moscova.
