REFREN:
 |
| Alfred Sisley |
O furnică stingheră în câmpia de note
Doi aștri de nisip ce ascund brațele Afroditei
Un salcâm care a uitat să se scuture peste creștetele bălaie
și, ca de obicei, în istoria lumii,
de la Tarzan încoace,
inecuațiile cu cel puțin o necunoscută.
STROFA 1
Prinși de amurg, unii nori devin vâlvătaie, iar alții apă de ploaie
STROFA 2
cuprins de tristețe, un tânăr uită de propria frumusețe și acest lucru nu trebuie să dureze niciodată prea mult.
STROFA 3
Cu tine aproape o seară de mai este, pe ungurește spus, un adevărat câmp.
STROFA 4
Norii fuioare, stele surioare, vise răzlețe, scurte povețe, cireși cândva în floare, furnici mici urcându-se pe firișoare, zâmbete, zumzete, seara se-apropie și, pe furiș, din zefir tremurător se stârnește o adevărată vijelie.
STROFA 5
Undeva, sus, luna ne privește ascunsă sub nor. /1
1. poem inspirat de ziua de ieri.
