Ies de la serviciu. Îmi chem un taxi și mă îndrept spre el. Când să deschid portiera, mă strigă o curvă. Mă întorc. O ilustră necunoscută. Cred că a greșit adresa și mă pregătesc să urc. Aleargă spre mine. Clar, eu îi sunt destinatar. Mă întorc spre ea.
-Bună ziua. Mă mai țineți minte?
Eu:- Nu, scuze. Cine sunteți?
Îmi îndrugă ceva cu niște cursuri făcute acum mai bine de 10 ani. Îmi amintesc cu greu. Făcusem o specializare în IT și într- adevăr, era un curs cu multe femei. Nu o țin minte decât după ce îmi spune că am lucrat împreună la un proiect național. Îmi cer scuze din nou. Văd că se întinde la vorbă, începe să îmi zică de nepoată, că s- a făcut mare, că e la gimnaziu, iar ea are acum un alt statut social. Învârte prin fața mea o verighetă. Taxiul așteaptă.
O întreb cu ce o pot ajuta. Îmi zice ceva cu hipnoza, că nu poate dormi decât pe un anumit serial și are nu știu ce probleme cu conexiunea. O sfătuiesc să sune la firma de cablu, dar se atârnă de viața mea ca un harnașament pe cal. O iau cu mine în taxi și plecăm la ea. Bărba- su trăbăluiește prin curte, mă salută scurt și oficial. E scund și îndesat. Se potrivesc.
Îi repar calculatorul în câteva minute, nu era mare lucru, un condensator principal.
Mă pregătesc să plec. Am altele pe cap de la 5 la 6, azi. Când mă întorc spre ea ca să îmi iau la revedere, o văd în chiloți. Rămân derutat câteva secunde. Are o mână la spate. Îmi întinde o cravașa și îmi spune:- Te rog!
Nu stau prea mult pe gânduri. Îi trag două bice pe spinare. Se îndoaie din mijloc și îmi zice suspinând:- Încă!
Nu sunt pregătit pentru așa o despărțire. Dar timpul mă presează. Îi mai trag două peste braț. -Încă, zice ea.
Are părul blond roșcat, nu foarte lung, tăiat drept, stil Nefertiti. O împing spre un holișor și îi bag limba- n gură. Nu vrea dragoste. Îi dă înainte cu cravașa. Mă trage în dormitor și încuie ușa. Încearcă să mă dezbrace, dar nu vreau. O pun să stea în genunchi și în timp ce îi umplu gura, o lovesc pe spate ușor cu biciul. După ce termin, îi trag o curea cu toată puterea. Cade grămadă și începe să plângă. Tremură și suspină înăbușit. Îi văd spatele străbătut de dungi roșii ca al unei insecte de primăvară uriașă. Ies. Chem taxiul. Când să urc, mă strigă bărba- su. Mă întorc și îmi trage un pumn în față. Mă umple de sânge. Ajung acasă cu capul înfășurat în sacou. Scot toată gheața din frigider și mă uit cu milă la sacou. Va trebui să îl arunc.
