- Cum stai cu accentele? Ia spune, de când nu ți- ai mai făcut un control la limbă?
Stau și mă gândesc și- mi dau seama cu tristețe că au trecut câteva decenii.
-Nu- mi place dispoziția ta de azi, ia programează -te pentru un control la limbă!
Mă programez la o coardă de vârsta mea. Măritată, bineînțeles. Lucrează în cuplu, așa mi- a zis de când am intrat. În ce cuplu? mă gândesc eu, dar nu- i zic să nu mă încurce cu alt pacient.
Mă așează la o masă și mă pune să îi dau date personale: dacă îmi place înghețata pe băț sau la cupă, dacă port chiloți cu ață -n cur sau boxeri, dacă prefer friptura la proțap sau la capac, chestii absurde. În timp ce mă concentram pe penultima întrebare, se apleacă peste masă și îmi vâră limba- n gură. Și- o plimbă pe bolta mea palatină, îmi numără măselele de minte, vede că mi s- a dus o plombă, că am pusă strâmbă alta. Îmi mai culege niște boabe de rodie de pe buză și completează un certificat nupțial. Când mă uit pe el, era o scrisoare de amor către stăpânul meu. Curva!
Nu m- am putut abține și am întrebat- o de șansă. Aveți, sigur că aveți. Problema cu accentul ascuțit vine de la plomba căzută, iar cea cu accentul circumflex de la cea pusă strâmb. Timpul rezolva totul!
Plec de la ea mai prost dispus decât la venire. De nervi, conving un tânăr frumos, poetic și pletos să își lase mustață -n furculiță.
Îmi promite. E mai trist decât mine.
Plec spre casă urmărit de un fluture albastru.
Ce zi! Non - coup de foudre.