Plouă torențial de două săptămâni. Plouă neașteptat pentru ultimii ani. Mr Brasil mă întreabă într-o seară, în trecere între două traversări ale holului spre camerele noastre, unde stăm călare pe calculatoare, citind și încercând să socializăm cu tot felul de nejustificatexaltați:
-Ce crezi, topirea ghețarului a fost mai puternică decât cutremurul de alaltăieri noapte?
eu:- Nu știu. Dorel plânge de dinainte.
Mr Brasil:- Știu, e plin de șervețele prin toată casa, le lasă pe unde îi trăsnește. Eu unul m-am săturat să le adun. Mă duc peste el și îl cert!
eu:- Nu! Lasă-l să își consume toată furia.
Mr Brasil:- Așa deci. A ajuns la nivelul 5 al tristeții, animalul! Atunci mă duc să îl bat!
eu, strigând după el:- Nu ți-am răspuns la întrebare!
Mr Brasil:- Știu deja răspunsul, voiam numai aprobarea ta. Dacă vrei, poți filma scena, în caz că vrea să mă dea în judecată.
Îl las să plece spre camera lui Dorel.
Îl aud bătând în ușă, întâi încet, apoi mai tare și la un moment dat cu picioarele și pumnii. Ușa nu rezistă, sare din țâțâni. Mă duc după el. Dorel, pe marginea patului se uită blocat la amândoi. Mr Brasil îmi face semn să sprijin ușa, care pendulează doar într-o balama, și se îndreaptă spre Dorel:- Ce faci, curvo? Nu mai ai priză la bărbați? Ți-am rămas numai noi doi?
Dorel:- Lasă-mă-n pace!
Mr Brasil se ridică brusc și îl apucă de guler. Îl ridică la înălțimea ochilor lui și îi zice:- Ce mai faci?
Dorel:- Lasă-mă-n pace! Dă -mi drumul!
Mr Brasil:- Hai să ne batem!
Dorel:- Lasă-mă!
Mr Brasil:- Poftim, te las! Îi dă drumul la guler și îl împinge pe pat.
Dorel se ridică în picioare și începe să-l gratuleze pe Mr Brasil cu tot felul de invective, de la animale domestice la roboți de bucătărie. Mr Brasil se întoarce spre mine și îmi face semn să -l ajut să fixeze la loc ușa. Ne opintim amândoi, dar e dificil.
eu:- Dorel, dă și tu o mână de ajutor!
Dorel:- Nu-i treabă mea, voi ați stricat-o, voi o reparați!
Mr Brasil, mie:- Vezi că în camera mea sunt doi saci de menaj cu șervețele pline. În unul sunt lacrimile unor crocodili deghizați în bărbați fini. În celălalt, mucii adiacenți. Eu le-am adunat. Adu sacii aici și trântește -i în cap parașutei ăsteia!
Dau să plec. Dorel strigă:- Stai! Vă ajut! Stai!
Stau.
Ne chinuim un pic și reușim toți trei să fixăm ușa. Mr Brasil sună un tâmplar și gata, se termină circul. Într-o oră, ușa era și funcțională, și unsă pe la încheieturile metalice cu crema de corp din dulăpiorul lui Dorel.
Stăm toți trei în bucătărie. Dorel ne povestește că Ionel l- a părăsit pentru un bou de la altă facultate decât a lui și care nici măcar nu știe să danseze, nici nu spune glume. Face numai exerciții la matematică și chimie și se dă cu un after shave insuportabil. Și își rade și ceafa, ca să arate tuturor că e fan noului Ales de Apostolul Petru.
eu:-Și pe tine de ce te- a părăsit brusc?
Mr Brasil:- N-ai auzit că s- a îndrăgostit de Georgel?
Dorel:- De fapt, eu l- am părăsit primul.
Mr Brasil:- Vezi, stând de vorba cu prietenii, îți mai revine memoria afectivă. Oamenii se mai și despart, nu?
eu:- Mda.
Mr Brasil, luându- l de umeri și lipindu- l tandru de el:- Uite un sfat bun de la un bătrân, nu doar de bărbați se divorțează, ci și de femei.
Dorel incepe să plângă iar.
Mr Brasil îmi face semn să caut sus în dulăpior șervețele. Aduc un pachețel, pe ultimul, și îi las pe cei doi să se descurce cu el. Mr Brasil îi șterge lui Dorel lacrimile, Dorel povestește ce om minunat a fost Ionel și cum s- au cunoscut. Eu știu ce urmează, din experiență, doi ani de povestiri repetitive până la detalii, despre personalitatea extraordinară a lui Ionel.
Plec la magazin. Plouă cu găleata, îmi iau un gentoi de piele să-mi rămână uscate pachetele cu șervețele până acasă.
partitura simpla de pian
_______________________a___
___ _S_______________ț_
_p__________n_______
e_____a_________
_r___________