Ieri a plouat toată ziua. M- am uitat la seriale și am citit Mahabharata.
Pe la 6 m- a sunat o pipiță de la Barul din colț. Cică e singură și n- are clienți. Uneori mi- e milă de oameni. Îmi schimb starea când e vorba de milă. Nu mă ține mult, câteva minute până curva vrea să se însoare cu mine. Am mers la bar, am băut un șnaps (bărbasu e neamț și are preferințe naționale), am pus- o să- mi facă muie și, după ce am văzut- o că înșfacă mătura și îmi bagă praf în pahar, i- am tras o carboavă peste șezut. S- a așezat lângă mine și a început să plângă, ba că nu îi mai dă bani de perdele noi, ba că nu îi mai ajunge rujul sau alt boi. M- a apucat din nou mila, abia se oprise ploaia și turna iar cu găleata. Am întins- o pe o masă din cafenea, i- am băgat un deget în cur și am futut- o oră și ceva.
M- a obosit destul aventura. Venise noaptea, noapte senină, câteva stele pe cer. Prin fața mea a trecut în viteză Audi- ul lui bărbasu. Am plecat la fix, cu alte cuvinte.
Gata, am și eu timp să îmi văd de viața mea.