Opinii, ierarhii și teorii
Prințul Șcerbațki vine în vizită la sanatoriul german să le vadă pe Kitty și pe soția sa, după ce el însuși fusese într- un concediu la băi. Între el și soția sa există o diferență de opinie vis-a vis de Europa. Soția, de un rang inferior prințului, apreciază ideea de Europa și se simte bine, chiar dacă prezența unor nobili ierarhic superior o intimidează, încearcă să își ascundă identitatea rusă, în schimb, prințului îi place faptul că este rus și nu este foarte încântat de amestecul de nații din casa regală europeană. Ori de câte ori întâlnește un cunoscut cu aceeași mentalitate, este bucuros.
Vizita prințului la sanatoriu pune în atenția cititorului diverse persoane cu care Kitty a interacționat în zilele de tratament, de la madame Stahl, madame Berthe, familia pictorului Petrov până la atât de fascinanta Varenka..
Față de fiecare dintre ei, prințul are atitudini și opinii diferite de ala fiicei, pe unii îi cunoaște de multă vreme, le știe trecutul și reacționează conform rangului, dar și conform ...trecutului. Așa află Kitty despre madame Stahl că nu a fost o femeie frumoasă niciodată, că este o persoană capricioasă și că nu de puține ori se poartă urât cu Varenka, lucru care o face să nu îi mai placă atât de mult de ea. Află, deasemenea, că secta creștină din care face parte este pietismul și că aceasta iubire față de tot ceea ceea ce Dumnezeu ne oferă pe parcursul vieții conține un fel de lipsă de discernământ între bine și rău. Nu te poți bucura de faptul că Dumnezeu îți ia soțul la fel cum te bucuri când nu ți- l ia.
Există în capitol o comparație interesantă și evidentă ca figura de stil. Se compară o rochie frumos aranjată pe pat cu o rochie care atunci când este aruncată în dezordine își pierde strălucirea de rochie de seară. Kitty este cea care face aceasta comparație.
Deasemenea, în roman apare și teoria sfârșitului unei perioade istorice cauzată de perceperea realității că fiind stratificată in cel puțin două: realitatea imperială, o lume ordonată, sănătoasă, echilibrată și veselă, și cea socială, a unei uriașe suferințe fizice a oamenilor veniți din toate colțurile Europei la tratamentul aquatic.
Mă opresc aici. Este un capitol interesant din punct de vedere sociologic. Și psihologic, pentru că accentuează polaritatea afectivă.
Fac și două observații filosofice.
1. Pietismul este religia familiei lui Immanuel Kant, parte din biserica catolică (la fel ca și biserica dominicană sau franciscană), și pune accent pe moralitate și austeritate.
2. Despre decadență, despre Le fin de siecle sunt multe studii interesante. Unele sunt cele care încearcă să înțeleagă atmosfera istorică în care a trăit și scris Wittgenstein, influențat definitiv de Evanghelia lui Tolstoi ( de interpretarea Evangheliei de acesta), carte pe care o purta zilnic cu el în timpul și după prizonieratul italian în primul război mondial, atunci când concepea Tractatus-ul logico philosophicus.
