joi, 13 decembrie 2012

ninge




din cerul, ca o pisică albă ce se scutură de purici
tu, ascuns în blana măruntelor întîmplări
cum mi te bagi pe sub pielea mea de rinocer
şi lumea  devine elastică şi fragilă ca o lamă

luna luminează ascunsă în gene plecate
umbrele celorlalţi ce fug pe alături
în cîmp am rămas numai noi pe două cărări
eu care plec mereu şi tu care mereu vii

într-o zi ai să mă prinzi de o rochie şi ai sa-mi spui: fato, stai!

Niciun comentariu:

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails