Mr Brasil: - Să vorbim puțin despre alergarea în literatură. Mie: - Am văzut că preferi să apară în mijlocul câmpului sau al coborârii pe curba cascadei, am văzut că preferi obstacolele.
eu:- Îmi amintește de electrocardiograma la care se uită medicul și spune:- Ai ceva, e clar, uite aici vârfurile astea, dar totuși e ceva și normal și ciudat. Să iei calciu și să te relaxezi!
Dorel:- Eu prefer urcușul. Mai dai de o vizuină de vulpe, mai fugărești cu privirea un iepure, te mai întâlnești cu un cerb care se uită la tine cu privirea lui Messi înainte de 13 metri, mai te strânge un urs în brațe, pașnic, moale, pufos și mirosind a fragi.
eu:- Unde ai întâlnit tu un urs pașnic, moale, pufos și mirosind a fragi?
Dorel:- Pe cărările întortocheate ale literaturii, marcate cu semne chirilice, doar nu în lumea reală!
Mr Brasil:- Sunt și eu mirat cum de reușește să se impună doar scriitorul care aleargă pe câmpia infinită, fără scaieți și fără corcoduși pitici plantați în loc de pini.
eu:- Lumea trece printr-o criză groaznică de timp și resurse.
Dorel:- Da, și de aia prefera să simplice peisajul stilistic. Orice ridicătură și umflătură aduce un efort suplimentar.
Mr Brasil:- Să lăsăm asta la o parte. Dar animalele figurante strânse toate într-un grajd și dăscălite cu citate din 1984? De asta ce zici? S-a scris o dată cartea, nu ar trebui decât recitită sau impusă ca lectură obligatorie la gimnaziu și liceu. Eventual în loc de Mara lui Slavici. Cine mai vrea în ziua de azi să se facă măcelar sau cojocar?
eu:- N-ar fi rău. Numai că în 1984 mai sunt și construcții, case cu mansardă unde poți citi, poduri unde poți face sex și garduri prin care te poți strecura. Și ecrane cât cuprinde!
Dorel:- Și cățeii!
Mr Brasil:- Nu-mi amintesc animalele din roman.
Dorel:- Nu din roman, ci de lângă roman. Când citeam 1984 aveam un cățel, mai rodea câte o bucățică de copertă, mai sfâșia o pagină, mă uitam la el cu tandrețe, știam că mă ajută să-l termin cu victoria matematicii euclidiene.
Mr Brasil :- Mi-e dor de tine!
Dorel:- Sunt aici.
Mr Brasil:- Hai!
Dorel:- Hai!. Mie:- Stai aici o oră și scoți din frigider niște creveți la decongelat, pe ăia din pachetul gri. Și curăță usturoi! Îi gătim pe seară. Sunt expert la curățat usturoi, dar azi nu pot, fiindcă am de probat niște mănuși la Sinsai și nu vreau să se supere pe mine vânzătorul. Îmi place tunsoarea lui.
Mr Brasil: Mergem sau nu, coardo? Văd că te întinzi la vorbă!
Dorel:- Da, iubire, hai!
Eu:- Hai, plecați odată!
Mr Brasil, de pe hol:- Și fă și cafea! Ne cam ții pe uscat de la o vreme!
Are dreptate, așa e...dar și eu am dreptate, cu crizele astea de timp și resurse. Afectează literatura de calitate.
