🫏
Îl trimite Mr Brasil pe Dorel să cumpere lemne pentru cabană de la depozitul din sat. Dorel întreabă:- Cu ce mașină să merg? A ta sau a ei?
Mr Brasil:- Cu nici una. Nu strici mașinile cu lemne. Abia ni le-am înoit.
Dorel:- Și atunci cu ce să le aduc? Știi că e drum forestier.
Mr Brasil:- Împrumuți o căruță cu măgar de la ciobani.
Dorel:- Și cine o duce înapoi?
Mr Brasil:- Nimeni, îi chemăm la cină și pleacă înapoi cu tot cu ea.
Dorel pleacă.
Apare după 4 ore fără lemne, fără căruță, cu măgarul de frâu. Mr Brasil îi face semn să intre. Leagă măgarul de o tufă și vine.
E ud din cap până- picioare, murdar de noroi și cu tot felul de plante pe haine, de la mușchi la alge. Zice:- Stai să mă spăl și să mă schimb și vin să vă povestesc ce am făcut! Dacă nu mă credeți, am și niște selfiuri.
eu:- Ai adus lemne? Nu le-am văzut!
El strigând din ușa toaletei:- Stai să ies din baie și vă povestesc.
Mr Brasil:- Mai avem niște varză călită cu cârnați?
eu:- Avem, îi place lui Dorel, am făcut mai multă.
El:- Ia un castron de tablă și pune jumate măgarului, zbiară de foame.
Mă conformez. Măgărușul e blând și simpatic, e ca un cățel, îmi linge mâinile și dă vesel din coadă și urechi.
Intru, Dorel povestește. Prind cam de la început noutățile.
Dorel:- Și după ce am așteptat o juma' de oră să se deschidă depozitul, am pus lemnele în căruță. Am ieșit de pe asfalt și am intrat pe drumul pietruit. S-a prins roata într- o pietricică, nu era fixată bine și s- a răsturnat toată căruța. Era să fugă și măgarul. Am stat 15 minute pe marginea drumului, poate trece un țăran să mă ajute la încărcat, dar nu au trecut decât mașini. M-au ocolit încet, n- a vrut niciunul să oprească, deși se vedea cu ochiul liber că am nevoie de ajutor.
eu:- Și ce - ai făcut?
Dorel:- Am încărcat din nou căruța. Am coborât încet dealul și am ajuns la râu. Măgarul a vrut să bea apă și s- a repezit, au căzut toate lemnele și o parte din șubrezenia aia de vehicul s- a dezmembrat pe lateral.
Mr Brasil:- Ce ai făăăăcuuuut?
Dorel:- Nu mai răcni atât! Ce era să fac? Trebuia să salvez măcar măgarul și eu să ajung acasă.
eu:- Și?
Dorel:- M-am gândit să fac o plută din 10 bușteni și să trec cu ei balta.
Mr Brasil, potolit brusc și chiar interesat de subiect: -Și ai făcut?
Dorel:- Da. Am legat buștenii cu ghemulețul de sfoară din traistă, știi că umblu mereu cu el, poate îmi slăbește elasticul de la pantaloni, poate mi se rupe un șiret, poate n- am cu ce să-mi prind părul.
Mr Brasil:- Poate nu mai ai idei pentru creioane, nu? E și asta.
Dorel:- Da, e și asta. E chiar prima, dacă stau să mă gândesc.
Mr Brasil:- Lasa- mă cu gândirea ta! Zi mai departe!
Dorel:- Am legat deci cei 10 bușteni și am văzut că ieșise o lucrărică bună, m- am hotărât să mai adaug 10. Acum arăta ca o plută profesionistă. După ce m- am urcat pe ea, am văzut că până la mal mai erau câțiva pași, dar cu apă adâncă, așa că i-am legat pe toți și am făcut un pod de o frumusețe rară. Am trecut cu măgarul podul și gata! Uite, poze!
eu:- Și căruța?
Dorel:- Am făcut pilonii podului din ea, nu poți să -ți uzi pantofii, mai ales dacă trece o doamnă cu tocuri cui.
eu:- Și acum ce facem?
Dorel:- Nu știu, dar eu nu mai merg nicăieri azi. Mă pun să croșetez ciorapi, pe ea o punem să facă fulare, caciuli și mănuși și tu croșetezi pulovere și ilicuri.
Mr Brasil, blând și admirativ:- Știi să croșetezi șosete de lână?
Dorel:- Nu, dar mă uit pe Insta sau pe You tube, sunt sigur tutoriale.
Eu:- Îți trebuie 5 andrele. Sau o croșetă specială.
Dorel:- Îmi fac singur. Ați văzut că am competențe tehnice.
Mr Brasil:- Tâmpitule! Crezi că eu am chef să îți fac ție ilicuri la 15 grade?
Ne punem centrală pe gaz și gata!
eu:- Cum? Când?
Dorel:-Și cu ce bani? Nu am bani pentru alte investiții în încălzire.
Mr Brasil:- Tu vezi ce faci cu măgarul ăla însetat. L-ai lăsat să bea o gură de apă din lac?
Dorel: -Măi nu, n- am apucat. Cât am lucrat, l- am ținut legat să nu scape, e mai scump decât lemnele.
Mr Brasil, mie:- Încălzește varza și pentru măgarul ăstălalt și dă- i să ducă patrupedului apa.
eu:- Tot în castronelul de tablă?
Mr Brasil:- Doar nu în termosul lui Dorel. Normal, avem un animal de companie, ne îngrijim de el.
eu:- Am o curiozitate. De ce nu ai venit pe drumul pe care ai plecat?
Dorel:- Am vrut să scurtez, mi se făcuse frig. Nu vezi ce vreme e?
Mr Brasil:- Da, acum totul are logică.
