partitura simpla de pian

_______________________a___ ___ _S_______________ț_ _p__________n_______ e_____a_________ _r___________

luni, 2 iulie 2018

"Limitele limbajului meu sunt limitele lumii mele"- L. Wittgenstein


  
Paul Klee 

" Legătura dintre lume si limbaj se face ca si cum am pune in relatie elementelor fundamentale ale mintii, aceste gânduri ascunse și obiectele cele mai simple ale lumii, cum ar fi atomii, care constituie substanța lumii.

   Cum se realizeaza aceste corelații, Wittgenstein nu explică; se pare ca este un proces misterios, specific fiecaruia dintre noi, iar rezultatul lui este limbajul privat.  
   O mare parte a Tractatus-ului isi propune să arate cum, cu ajutorul diferitelor tehnici logice, diferitele tipuri de propoziții pot fi analizate în combinații de imagini atomare.  Astfel, valoarea de adevar a propozițiilor știintifice ar depinde de valoarea de adevar a propozițiilor atomare din care au fost alcatuite.

Propozițiile logicii erau, inainte de Wittgenstein, considerate tautologii, adică propoziții complexe adevărate, indiferent de adevărul propozițiilor atomare; un exemplul evident este faptul ca  "p sau non p",  este adevărata si dacă p este adevărata si daca p este falsa. 1

Nota 1: (Wittgenstein este primul care arata ca valoarea de adevar a propozitiilor complexe depinde de valoarea de adevar a propozitiilor simple din care ele sunt alcatuite. El le numeste pe cele complexe - propozitii moleculare, iar pe cele simple- atomare.)

     Propozițiile care nu pot fi analizate în propoziții atomare se dezvăluie ca pseudo-propoziții,  care nu ne dau nici o imagine despre lume. Printre acestea, se pare, sunt propozițiile filosofiei, inclusiv propozițiile Tractatus-ului însuși.

La sfârșit, Wittgenstein compara profetic propria sa filosofie din Tractatus cu o scara care trebuie să fie urcată, iar cand scopul este atins, trebuie aruncata de catre cel care vrea sa vada lumea corect.  

Cu privire la metafizica, Wittgenstein spune ca ea încearcă să descrie forma logică a lumii;  fapt dealtfel imposibil. O imagine trebuie să fie independentă de ceea ce reprezintă; de asemenea, ea trebuie sa fie capabila chiar sa fie o imagine falsă. Dar, deoarece orice propozitie trebuie să conțină forma logică a lumii, nu ea este cea care o creaza. 2

(Nota 2: Limbajul nu creaza lumea, ci doar o descrie). 
Problemele filosofiei 3
 (Nota 3:  ale metafizicii, Wittgenstein reia o preocupare a lui Russell) 

     Ceea ce metafizicianul incearca sa spuna nu se poate spune de fapt, ci se poate numai arata. Filosofia nu este o teorie, ci o activitate: activitatea de clarificare a propozițiilor non-filosofice.

Odată clarificate, propozitiile vor oglindi forma logică a lumii și vor arăta ceea ce filosoful dorește sa spuna, dar nu poate spune.  Nici știința, nici filosofia nu ne pot arăta sensul vieții.

                             6.52 We feel that even when all possible scientific questions have been answered,
                             the problems of life remain completely untouched. Of course, there are then no
                            questions left, and this itself is the answer.  4

 ____________________________________________________________________________

(Nota 4: 6.52 Considerăm că și daca s-ar soluționa toate posibilele întrebări științifice, chiar si atunci problemele vieții tot ar rămâne complet neatinse. Desigur, atunci nu mai exista nici intrebari si chiar acest lucru este răspunsul cautat.)

          Credinta doar in nemurire nu poate conferi semnificatie vietii, deoarece nimic nu se rezolva prin existenta in eternitate. O viață veșnică ar fi la fel de enigmatica cum este si aceasta de aici de pe pamant. "Dumnezeu nu se dezvăluie în lume", a scris Wittgenstein; mistica inseamna nu un anumit fel de a fi al lumii, ci faptul ca ea exista.  
        Filosofia ar putea sa ne fie foarte putin folositoare, dar ea nu este totusi complet inutila, deoarece, daca face ceva, face odata pentru totdeauna. Asa a crezut Wittgenstein cand a scris Tractatus-ul, ca a rezolvat definitiv problemele filosofiei.  Dupa ce a scris cartea, a renunțat la subiect."5
(Nota 5:  A renuntat o vreme, vreo 10-20 de ani, dupa care l-a reluat in Cercetari.)


Antony Kenny: An Illustrated Brief  Hystory of Western Philosophy, Blakwell, 2006, pg. 367-368. 
traducere cu Google Translate
p.s. notele imi apartin

Niciun comentariu:

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails