vineri, 10 octombrie 2014

Liziera



Lizei îi place pădurea
Arbori roşcovani ca ardeii
Galbeni ca spicul de grîu
Pămîntul negru ca singuratea cea singură
La marginea muntelui stă Liza
Poartă rochii lungi de prinţesă
Păru-n suviţe de cositor
Un inel transparent
Mărgele pe glezne.
Liza caută în cutia de poştă o scrisoare
De la duhul pădurii cu cizme roşii şi mănuşi vineţii
În zorii ceţoşi Liza îşi pictează obrazul cu carmin
Părul îl unge cu mir
Din ramuri cad frunzele-n grabă
Şi plutesc în jurul ei ca lumina pe inox.

Niciun comentariu:

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails