marți, 1 ianuarie 2013

Am să învăţ să tai lemnele egale




Lumea e plină de oglinzi
Cerul se oglindeşte în lacul din luminiş
Valurile se reflectă în nori
Pămîntul reavăn în irisul leopardului
Urmele stolului de fazani pe tălpile patinelor tale
Umbra pisicii căutîndu-şi somnul
Eu ca un pădurar tai copacii, pădurea, defrişez un versant întreg
Pentru o scînteie din ochii tăi
Pe cărarea asta a umblat odată un om, un pui de căprioară,
este în lume o pădure în care nu sunt fiare,
în care nu sunt lupi şi nici alţi oameni
e oglinda sufletului său.

Niciun comentariu:

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails