duminică, 14 octombrie 2012

Cheia Fa


trenul plecase din gara Vereşti
şi eu am rămas în sala de aşteptare
pe ziduri umbrele noastre bete
în birt aceleaşi femei
alte mărci de ţigări dar tot chiştoace cu filtru
acelaşi linoleu verde
Picioarele tale se încălzeau lîngă sobă
atunci am văzut că ningea şi era iarnă
o sanie a oprit pe peron
din cînd în cînd un om mai arunca un lemn în foc
totul era atît de epic
Rozul pielii ca zambilele
Obrajii ca trandafirii
Genunchii de stînjenei
Pulpele lalelele
Pîntecele din flori de gutui
Lujerul gîtului un crin
Imperial
Coapsele din petale de cală
Părul plin de flori de bujori
Urechile ca doi mărgăritari
Calcîiele din petale subţiri de untişor
Pleoapele ca
Ochii
Offf

Niciun comentariu:

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails