luni, 23 iulie 2012

o seară dulce

Pe cer trec norii lunguieţi şi denşi ca nişte peşti. Sunt ştiuci, somoni. Vîntul îi mută de colo-colo pe deasupra vaporului. Eu stau pe punte în răcoarea serii şi îi privesc puţin speriată. Printre stîlpii catargului se strecoară un schelet de crap.
- Uite, carnea i-am ciugulit-o eu, spuse căpitanul, şi îmi întinse o uriaşă vată de zahăr.


2 comentarii:

Anonim spunea...

zugrăveşti nemaipomenit atmosfera interioară a stărilor amînate. refuzi. ceva îţi refuzi. acel ceva nu e decantabil din text - tu doar oferi amînarea, ascunderea, misterul... poate nici tu nu-l cunoşti ci doar îl presimţi, poate îl cunoşti şi te înspăimîntă. aici e amînarea ta. zîmbetul tău fără urmări.

spera spunea...

Multumesc frumos.

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails