duminică, 21 februarie 2010

În vizită



El a venit prima dată în ţara mea primăvara, dar între timp războiul începuse
În tranşee, disperaţilor le atîrna respiraţia de borangicul luminii de martie,
de petalele de zarzăr scuturat
de cîte un ciripit
O, tu, bucurie, care aduci ochiului şi inimii frumuseţea,
Poţi tu să împiedici vîntul să-şi şuiere mînia,
poţi să opreşti secunda mea de răutate să destrame o lume?
Aseară i-am citit despre sirenele ce-i cîntau unui erou,
Nu cred că-mi vor cînta şi mie, spuse el,
Şi toate astea mă întristează
şi mă fac să mă gîndesc la dezertare.

4 comentarii:

Filonous spunea...

Aaa, ce frumos le zici din pană sau din taste!

Good taste!

P.S: Şi tu aştepţi primăvara asta ca noi, ceilalţi, înecaţii... :)

spera spunea...

mulţumesc, ştii că esti subiectiv,,,
da, abia aştept să mai ies din bîrlog,

Anna spunea...

Primavara sa va fie
doar prilej de bucurie,
cu mii de zambete si flori...
cu viata plina de culori!
De culori pastel si mare
lina, cu irizatii
de cuvinte clare...
Veselie, noroc si sanatate,
Iubire, armonie si mult spor in toate!
La multi si frumosi ani, alaturi de cei dragi si o primavara fara sfarsit...macar in suflet pana cand vor plesni vietii primii muguri...
Cu mult drag,

spera spunea...

Mulţumesc, drăguţa mea. Şi ţie multă bucurie şi zile frumoase!

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails