tag:blogger.com,1999:blog-1138958838719672820.post3558475107084517486..comments2023-04-15T06:35:32.663-07:00Comments on fazedemai: lanţuri cauzalesperahttp://www.blogger.com/profile/00072917604426120884noreply@blogger.comBlogger3125tag:blogger.com,1999:blog-1138958838719672820.post-29264454077863849862008-12-11T11:39:00.000-08:002008-12-11T11:39:00.000-08:00@Filonous, multumesc pentru apreciere. A început ş...@Filonous, multumesc pentru apreciere. A început şi la noi chestia cu notatul. Cei responsabili cu supravegherea umblă cu carneţelul după ei şi transferă din condici în registre, din registre în dosare, din dosare în cataloage, din cataloage în carnete şi din carnete în carneţele. Transferă tabele, adaugă şi scot linii, coloane, pun marcatori şi diverse semne de punctuaţie, roşii mai ales.. Asta înseamnă că le joacă feste percepţia sau memoria sau atenţia...sau, mai simplu, că nu le merge xls-ul, că dacă le-ar merge, măcar n-am avea de-a face cu realitatea materială a acestui demers în care fiinţare înseamnă linia(ritate) şi (în)colo-a-na(re).<BR/>@Link, mulţumesc. Da, nu cred că era plătit cu ora, deşi cu criza asta ar putea să ia şi ei în loc de remuneraţie, ore de una, de alta.sperahttps://www.blogger.com/profile/00072917604426120884noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1138958838719672820.post-43908445595803601352008-12-11T09:03:00.000-08:002008-12-11T09:03:00.000-08:00Foarte bun articolul! L-am citit cu placere de mai...Foarte bun articolul! L-am citit cu placere de mai multe ori...<BR/><BR/>"Mi-a venit să oftez, dar intuiţia m-a făcut să mă uit în ochii lui înainte şi am văzut o privire care spunea: Hai, duduie, lasă-mă cu prostiile! " Sigur nu era platit cu ora!Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1138958838719672820.post-59295398771900541102008-12-01T06:06:00.000-08:002008-12-01T06:06:00.000-08:00Minunată postare. Oricum, e mai rezonabilă testare...Minunată postare. Oricum, e mai rezonabilă testarea decât atunci când am fost eu la recrutare, în urmă cu 10 ani. Ne-a adunat un Frankenstein într-o încăpere, aliniaţi pe lângă perete, iar cei care după 5 minute de tăcere şuşoteau sau râdeau, erau notaţi într-un dosar. Eu am tăcut mâlc. Nu ştiu ce s-a-ntâmplat cu acei nefericiţi pentru că am reuşit să scap de armată. Totuşi, curat profesionalism la psihologii ăştia!Filonoushttps://www.blogger.com/profile/11701341540251387434noreply@blogger.com