epistolă florii soarelui

Ţiuie crengile nucilor încărcate cu grauri

Sub aripi cu lanuri cuminţi

Ca vîntul, ca norul, ca visul

Porumbiţa aurie fulguieşte

Stele mioape închid fereastra verii în nas

Prin sufletul meu se plimbă în linişte doi moi 

urşi polari